Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Europa, iar pandemia de COVID-19 a contrabalansat o parte din creșterea înregistrată începând cu 2000. Pandemia a evidențiat importanța consolidării asistenței medicale primare, a serviciilor de prevenție și a sănătății publice într-un sistem de sănătate care, în prezent, depinde în mare măsură de serviciile spitalicești. Deficitul de forță de muncă din sectorul sanitar și cheltuielile mari suportate de pacient reprezintă bariere esențiale în calea accesului. Pandemia de COVID-19 a stimulat crearea mai multor sisteme electronice de informații pentru a gestiona mai bine resursele suprasolicitate din domeniul sănătății, iar acestea pot oferi căi de consolidare a sistemelor de sănătate pe viitor, se arată într-un studiu elaborate de OECD sub egida Comisiei Europene.
Potrivit studiului, speranța de viață în România a scăzut temporar cu 1,4 ani în 2020 din cauza impactului pandemiei de COVID-19. De asemenea, există o disparitate de gen majoră, femeile trăind cu aproape opt ani mai mult decât bărbații. Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalității, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de decese provocate de cancer.
Consumul de alcool și alimentația nesănătoasă se întâlnește mai des în rândul românilor, comparativ cu media UE, dar obezitatea la adulți este cea mai scăzută din Uniunea Europeană. În studiul acesta se vorbește și despre prevalența fumatului în rândul adulților români, care este ușor mai scăzută decât media UE. Toți acești factori de risc sunt mai frecvenți în rândul bărbaților decât în rândul femeilor.
În ceea ce privește speranța de viață, aceasta s-a redus semnificativ din cauza COVID-19 și este cu mult sub media UE. Se pare că potrivit cercetărilor din anul 2020, femeile trăiesc cu aproape opt ani mai mult decât bărbații (78,4 ani comparativ cu 70,5), ceea ce reprezintă unul dintre cele mai mari decalaje din UE.
Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces, dar COVID-19 a provocat numeroase decese în 2020.
Se pare că numărul oficial de decese cauzate de COVID-19 subestimează impactul deplin al pandemiei în 2020. La fel ca în multe alte țări, și în România este probabil ca numărul real de decese cauzate de COVID-19 să fie mai mare decât numărul de decese raportate din cauza numărului redus de teste efectuate, precum și din cauza problemelor legate de atribuirea cauzei de deces la începutul pandemiei. Astfel, numărul deceselor cauzate de COVID-19 și excesul de mortalitate au atins un nivel maxim în toamna anului 2020.
Conform estimărilor Centrului Comun de Cercetare bazate pe tendințele de incidență din anii anteriori, în România au fost estimate aproximativ 95.000 de noi cazuri de cancer și aproximativ 54.000 de decese cauzate de cancer în 2020. Deși se preconiza că incidența cancerului va fi mai scăzută decât media UE, mortalitatea globală cauzată de cancer în România a fost estimată a fi ușor mai ridicată, la 283 decese la 100 000 de locuitori, pe când media la nivelul UE a fost de 264.
O dietă neadecvată, tutunul și poluarea aerului sunt principalii factori care duc la creșterea ratei mortalității în România.
Specialiștii sunt îngrijorați și de faptul că ratele excesului de greutate și obezității în rândul adolescenților au crescut constant în ultimele două decenii.
De asemenea, în studiu este precizat și faptul că în ceea ce ține de cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor din România, acestea sunt printre cele mai scăzute din țările UE.
România stă prost și la cheltuielile în toate domeniile de îngrijire, astfel fiind mult sub media UE.
Profilurile de țară în ceea ce privește sănătatea din cadrul seriei State of Health in the EU oferă o prezentare concisă și relevantă pentru politicile de sănătate, a sănătății populației și a sistemelor de sănătate din UE/Spațiul Economic European. Acestea subliniază particularitățile și provocările specifice fiecărei țări în contextul unor comparații între țări. Scopul este de a sprijini factorii de decizie și pe cei care influențează decizia, oferind un mijloc pentru învățare reciprocă și schimburi voluntare.
Discussion about this post