Anul acesta se împlinesc 5 ani de când tradiţia mărţişorului a fost inclusă în patrimoniul cultural mondial al UNESCO, printr-un demers comun al României, Republicii Moldova, Bulgariei şi Macedoniei.
Tradiția de 1 martie are o vechime considerabilă. Se spune că persoana care poartă un mărțișor este ferită de rele și îi merge bine tot anul. Mărțișorul se poate purta la mână, la gât ori prins pe exteriorul jachetei. În unele regiuni ale țării aceste mici simboluri sunt oferite inclusiv bărbaților, însă în Dobrogea, acestea sunt dăruite în special femeilor.
Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara babă Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.
Cercetările arheologice făcute în situl arheologic de la Schela Cladovei, din judeţul Mehedinţi, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând de acum aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.
Șnurul de mărțișor, de care în prezent se agață diferite broșe sau pandantive, alcătuit din doua fire de lână răsucite, colorate în alb și roșu, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate. Acesta se poartă de la 1 martie până la apariția primelor semne de biruință ale primăverii: înflorirea cireșilor, venirea berzele sau rândunelele. Atunci, mărțișorul trebuie să fie legat de un trandafir sau de un pom înflorit, ca sa ne aducă noroc.
În unele sate din nordul Dobrogei, exista tradiția ca mărțișoarele să fie puse, după ce au fost purtate, la prispa casei sau în curte, sub o piatră. După câteva zile, dacă mărțișorul era invadat de furnici era semn că femeia care l-a purtat este harnică și va avea spor tot timpul anului. De asemenea, și pământul urma să dea multe roade.
„Mărțișorul este o sărbătoare tradițională românească ce marchează începutul primăverii și este de datoria noastră, a tuturor, să ducem mai departe tradițiile prin organizarea unor astfel de târguri tematice. Așa cum am promis, începând cu venirea primăverii, la fiecare sfârșit de săptămână, în curtea MADR vor fi organizate piețe volante pentru producătorii români. Sunt un susținător al satului românesc și al produselor noastre autentice, îi îndemn pe toți românii să aleagă produsele obținute pe plan local pentru a sprijini fermierii și producția românească ”, susține ministrul Agriculturii, Adrian-Ionuț Chesnoiu.
Astăzi este ultima zi în care puteți trece pe la Târgul de Mărțișor realizat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în curtea instituției, din București. În curtea MADR, are loc de la data de 25 februarie o expoziție cu vânzare de flori, mărțișoare și produse agroalimentare românești, eveniment ce constituie un bun prilej pentru vizitatori să redescopere gustul și savoarea preparatelor tradiționale.
Până pe 6 martie 2022, între orele 09:00 – 17:00, Muzeul Național al Satului „Dimitri Gusti”, ca în fiecare an, găzduiește un Târg de mărțișoare „Primăvara în sat” cu cele mai frumoase mărțișoare realizate de meșteri populari și artiști plastici.
Dacă nu vreți să bateți însă drumul până acolo, este deschisă zilele acestea o expoziție și la Muzeul de Artă Populară din Constanța, unde este expusă o serie de mărțișoare tradiționale, în formă de bănuți.
Discussion about this post