Lady Gaga, Shawn Mendes, Blake Lively, Karen Elson, Eminem, Kate Middleton și Mike Nichols – aceștia sunt doar câțiva oameni care au vorbit despre experiențele lor de victime ale bullying-ului în școală și despre durerea pe care le-a provocat-o în copilărie și mai târziu în viață. Oricine a fost victimizat în copilărie va înțelege sentimentele de rușine pe care le pot aduce acest gen de experiențe. Iar consecințele nu se opresc aici. Cercetări recente sugerează că efectele hărțuirii din copilărie pot persista timp de decenii, cu schimbări de lungă durată care ne pot expune unui risc mai mare de boli mentale și fizice, informează BBC.
„Oamenii obișnuiau să creadă că bullying-ul este un comportament normal și, în unele cazuri, că ar putea fi chiar un lucru bun – pentru că întărește caracterul”, explică Louise Arseneault, profesoară de psihologie a dezvoltării la King’s College London din Marea Britanie. „A fost nevoie de mult timp până au început cercetătorii să considere comportamentul de bullying ca fiind ceva ce poate fi cu adevărat dăunător”, a mai adăugat aceasta.
Nu există nicio îndoială că bullying-ul reprezintă un risc serios pentru sănătatea mintală a copiilor pe termen scurt, cele mai notabile consecințe fiind anxietatea crescută, depresia și gândirea paranoică. În timp ce unele dintre aceste simptome pot dispărea în mod natural după ce hărțuirea încetează, multe victime continuă să sufere de un risc mai mare de boli mintale.
Potrivit unui articol recent publicat în Harvard Review of Psychiatry, o femeie care a fost agresată în copilărie are de 27 de ori mai multe șanse de a suferi de o tulburare de panică la vârsta adultă. În rândul bărbaților, bullying-ul din copilărie a dus la o creștere de 18 ori a ideilor și acțiunilor suicidare. „Există toate aceste asocieri, care sunt robuste și reproduse în diferite eșantioane”, a spus Arseneault.
Bullying-ul va avea, de asemenea, consecințe îndelungate asupra vieții sociale a oamenilor: multor victime le este mai greu să își facă prieteni mai târziu în viață și este mai puțin probabil să trăiască cu un partener pe termen lung. Se luptă să aibă încredere în oamenii din jurul lor. „Copiii care au fost hărțuiți ar putea interpreta relațiile sociale într-un mod mai amenințător”, a subliniat Arseneault.
Cercetările lui Arseneault sugerează că stresul rezultat își poate pune amprenta asupra organismului timp de zeci de ani după eveniment. Analizând datele unui studiu longitudinal de 50 de ani, ea a descoperit că agresiunea frecventă între 7 și 11 ani a fost legată de niveluri mult mai ridicate de inflamație la vârsta de 45 de ani. Este important de remarcat faptul că legătura a rămas chiar și după ce a controlat o serie de alți factori, inclusiv dieta, activitatea fizică și fumatul. Acest lucru este important, deoarece o inflamație ridicată poate perturba sistemul imunitar și contribuie la uzura organelor noastre care duce la afecțiuni precum diabetul și bolile cardiovasculare.
Aceste constatări sugerează că încercările de a elimina bullying-ul nu sunt doar un imperativ moral pentru a atenua suferința imediată a copiilor, ele pot aduce beneficii pe termen lung pentru sănătatea unei populații.
Discussion about this post