Stoparea fenomenului algal prin montarea de plase în larg este total ineficientă având în vedere că acestea cresc şi se dezvoltă pe fundul mării şi apariţia lor la mal este determinată de acţiunea anumitor factori fizici, susţin reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL), într-un punct de vedere transmis la solicitarea AGERPRES.
Aceştia au subliniat că în fiecare noapte se realizează colectarea şi evacuarea depozitelor de alge de pe plajele neînchiriate de pe Litoralul românesc.
Potrivit sursei citate, ABADL are obligaţia să execute lucrări de evacuare şi transport al algelor la gropile de gunoi, lucrările specifice acestei perioade constând în colectarea şi evacuarea depozitelor de alge, a materialului cochilifer sau a materialului vegetativ sau lemnos transportat şi depus la firul apei sau pe suprafeţele de plajă – transport cu utilaje proprii şi/sau cu terţi la rampe ecologice autorizate; întreţinerea întregii lungimi a liniei ţărmului; igienizarea manuală şi mecanizată pe suprafeţele de plajă necontractate; contractarea de servicii de scafandrerie, pentru identificarea corpurilor periculoase, existente în zona de îmbăiere şi executarea de operaţiuni în vederea semnalizării şi evacuării acestora (aceste operaţiuni nu pot fi efectuate în regie proprie); transport şi neutralizare a deşeurilor de origine animală (delfini, peşti, crustacee etc).
„Colectarea şi evacuarea depozitelor de alge constau în intervenţia mecanizată şi manuală asupra liniei ţărmului. Intervenţia se poate realiza mecanizat sau mixt (manual şi mecanizat), în funcţie de intensitatea fenomenului algal. Astfel, dacă amploarea fenomenului este relativ redusă, pentru a se evita prelevarea de nisip odată cu colectarea algelor, se optează pentru strângerea manuală a algelor şi încărcarea acestora în utilaje de încărcare/transport. În situaţia în care fenomenul de depunere la linia ţărmului a masei algale este de amploare, colectarea manuală devine ineficientă, astfel că se intervine cu utilaje grele. Pentru a nu crea disconfort turiştilor şi pentru a preîntâmpina producerea de accidente, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral intervine zilnic, în intervalul orar 22:00 – 6:00 pentru igienizarea zonelor neînchiriate şi îndepărtarea algelor. În sezonul estival, ciclurile de igienizare sunt de ordinul orelor. Astfel, dimineaţa, la ora 6:00, la finalizarea activităţilor de igienizare, plajele sunt curate, la ora 9:00 încep să fie murdare, la ora 16:00 se constată un vârf al cantităţilor de deşeuri pe plaje, urmând ca, începând cu intervalul orar 18:00 – 22:00 să scadă din nou odată cu intervenţia instituţiei noastre şi a utilizatorilor de plajă”, menţionează Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral.
În ceea ce priveşte soluţiile tehnice menite să stopeze deplasarea algelor din larg către mal, specialiştii ABADL susţin că montarea de plase reprezintă o soluţie „total ineficientă”. Studiile recente arată că dezvoltarea algelor în zona litoralului românesc al Mării Negre este caracterizată în sezonul cald de dezvoltarea unui număr redus de specii cu o foarte mare capacitate reproductivă, datorată condiţiilor de mediu specifice sezonului estival, temperatura crescută a apei, turbiditate redusă şi acces optim la lumina solară.
„Fenomenul algal poate fi generat de progresia naturală a algelor, ‘mareele verzi’ create de plutirea în derivă a algelor cum ar fi cele din genul Ulva, de mortalitate algală din cauza unor perturbări ale procesului de fotosinteză (temperaturi extreme, turbiditate excesivă etc.) sau poate fi generat de factori fizici cum ar fi acţiunea curenţilor şi a valurilor în condiţii de furtuni marine puternice (dar şi de valuri de hula) care pot disloca parcele întregi de alge care vor ajunge pe mal. Zona principală de dezvoltare identificată (0 – 3 m) este zona desprinderii algelor de pe substrat sub acţiunea puternică a valurilor marine. Un fapt relevant în contextul fenomenelor algale este acela că, datorită abilităţii unor specii de a pluti în derivă odată ajunse la maturitate, localizarea parcelei pe care s-au dezvoltat nu mai are o relevanţă majoră în determinarea locaţiei unde acestea pot eşua deoarece în perioada cât algele plutesc în derivă pot fi transportate de curenţii marini pe distanţe considerabile şi depuse departe de locul lor de origine. Acest aspect este valabil şi în situaţia dislocării algelor de pe substrat de către curenţii marini, însă desprinderea fiind asociată cu mişcări violente ale masei de apă către ţărm şi de cele mai multe ori sunt depuse aproape de punctul de origine. Având în vedere că algele cresc şi se dezvoltă pe fundul mării şi apariţia lor la mal este determinată de acţiunea factorilor fizici menţionaţi anterior, stoparea fenomenului algal prin montarea de plase în larg este total ineficientă„, notează sursa citată.
Pe de altă parte, reprezentanţii ABADL precizează faptul că pe sectoarele de plajă închiriate, operatorul de plajă contractant are obligaţia să întreţină şi să igienizeze permanent suprafaţa de plajă care face obiectul contractului, prin dotarea cu recipiente adecvate pentru colectarea selectivă a deşeurilor, în conformitate cu prevederile legale şi îndepărtarea corpurilor ascuţite şi dure – cioburi, sticle sparte, sârmă, pietre, lemn, bucăţi de metal – de pe plajă şi din zona de îmbăiere. În cazul în care în zona de îmbăiere sunt identificate corpuri străine periculoase a căror îndepărtare depăşeşte capacitatea de dotare a locatarului, acesta este obligat să marcheze zona şi să anunţe imediat locatorul.
Totodată, operatorul trebuie să asigure colectarea şi transportul la gropile de gunoi al corpurilor străine (scoici vii, gunoaie, mortalităţi piscicole, produse petroliere etc.) rezultate în urma igienizării manuale a plajei şi liniei ţărmului şi să încheie un contract privind preluarea deşeurilor de pe sectorul de plajă închiriat cu o unitate specializată, care operează în zonă.
Conform datelor centralizate de Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), de la începutul sezonului estival şi până în prezent au fost adunate de pe întreg litoralul românesc peste 2.000 de tone de alge.
Sursa: Agerpres
Discussion about this post