Incendiul care a mistuit o parte din Palatului Arhiepiscopiei din Constanța a scos la iveală posibile încălcări ale legii, de când a fost amenajată bucata care a ars. Inițial, reprezentanții Arhiepiscopiei au spus că este o mansardã în care traiau și dormeau călugări și preoți, dar astăzi și-au schimbat complet poziția și susțin că era un simplu pod amenajat ca și loc de rugăciune. Diferența o face autorizația pe care Arhiepiscopia trebuia să o obțină, iar instituția, care ar fi trebuit să dea aviz pentru lucrări, susține că nu a existat nicio solicitare în acest sens.
Sâmbătă noaptea, când biserica încă ardea, reprezentanții Arhiepiscopiei au spus că acoperișul era amenajat ca o mansardă, care adăpostea chilii pentru călugări.
„În momentul acela erau cam 15-16 călugări în chilie. Au observat că într-o cameră s-a aprins o flacără, au încercat să-l izoleze, pentru că erau la mansardă, curenții erau puternici, materialele textile au întețit focul, în momentul acela s-au autoevacuat și au anunțat pompierii”, a declarat Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, în noaptea incendiului.
La lumina zilei, biserica a schimbat discursul și termenii din comunicare. Mansarda era de fapt pod, iar în pod nu erau chilii, ci doar un loc de rugăciune.
„Țin să menționez – acolo nu era o mansardă, era vorba de podul clădirii. Mansarda însemană că vii și construiești ceva deasupra. A ars practic podul Palatului Arhiepiscopal construit în 1923. Venim și confirmăm ceea ce pompierii au spus și anume sursa de foc a fost o sursă uitată, o lumânare sau o candelă, undeva into chilie”, a mai spus Eugen Tănăsescu.
„Podul, la o construcție, nu este nimic altceva decat un șifonier mai mare deasupra unei încăperi. Nu este un spațiu locuibil, nu se trece în suprafața locuită și construită a casei; este pur și simplu un spațiu etnic unde eoamenii depozitează apă sau niște saci. Mansarda este un spațiu locuibil cu peste 250 centimetri înălțime și care respectă niște standarde”, susține Andrei Chivu, arhitect.
Palatul Arhiepiscopiei Tomis, vechi de un secol, este pe lista clădirilor de patrimoniu, iar legea spune că orice modificare cât de mică, trebuie autorizatã de Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu.
„Doar cu autorizație putea să-l transforme dintr-un spațiu de depozitare într-unul de locuire. Trebuie sa facă o expertiză tehnică de structură, apoi trebuie să facă un proiect de consolidare pentru că un planșeu de pod este de lemn nu este un planșeu care are o protecție la incendiu sau o protecție termică. Trebuie să creeze instalații care respectă anumite standarde”, a mai declarat arhitectul.
Șefa Directiei Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu susține că nu a autorizat nicio lucrare la Palatul Arhiepiscopiei din Constanța și nu a văzut vreodată o cerere pentru așa ceva.
„Dacă vă referiti în mod precis la Palatul Arhiepiscopal, nu. Nouă nu ne-a fost solicitat vreodată vreun aviz pentru această clădire. Neavând niciodată cum să emitem vreun aviz, nu avem planuri ale construcției, nu deținem asa ceva…Stim doar că este un pod. De exemplu, podul acela ar fi trebuit amenajat, clădirea find monument atunci trebuia solicitată și de la noi o hârtie și prin noi se ajungea la comisia Ministerului Culturii”, afirmă Magdalena Tița, director la Direcția Județeană de Cultură.
Zilele acestea, Arhiepiscopia decide cum va reconstrui acoperișul Palatului care a ars. Nu e exclus sa apeleze la enoriasi pentru donatii .
Ce spun autoritățile locale?
„Ceea ce s-a întâmplat acolo era improvizat și nu trebuia să se întâmple. Poliția locală a fost acolo și i-a amendat. Vorbim de 2007. Am dat dispoziție să aflăm dacă exista autorizație de construcție. Nu știu în momentul de față. Trebuia autorizație de construcție”, susține primarul Constanței, Vergil Chițac.
City managerul orașului de la malul mării, Felicia Ovanesian, a spus că dreptul de a aplica o sancțiune s-a prescris.
„Până în acest moment nu există autorizație de construire pentru podul clădirii. Din informațiile mele, supraetajarea neautorizată a fost edificată în 2007 în evidențele Primăriei Constanța. Pentru ei, acolo nu mai exista o autorizație de construcție din 2000. Referitor la compartimentări nu am fost anunțați. Ultima autorizație de construcție eliberată este din 2000 pentru refacere împrejmuire. Nu au fost sancționați și niciodată verificați. Dacă lucrările au fost făcute în 2007, nici nu mai trebuie verificată. S-a prescris dreptul de a aplica o sancțiune. Perioada este de 3 ani. Nu mai pot aplica nicio sancțiune”, a declarat Ovanesian.
De asemenea, city managerul nu e de acord ca primăria să vină în ajutorul arhiepiscopiei în acest caz.
„Referitor la ajutorul de la primărie… Vi se pare etic să dau bani să refacem ceva ce nu a fost niciodată autorizat? Vorbesc din perspectiva mea. Nu mi se pare etic![…] Intervenția la un monument de patrimoniu se face în condiții speciale. Referitor la despăgubire, asiguratorul nu ar avea ce să despăgubească. Trebuie să verifice asiguratorul atunci când face asigurarea. Oare câte au autorizație în Constanța. Îmi e frică să verific și râde lumea”, a mai spus Felicia Ovanesian.
Discussion about this post