România are la dispoziţie 232 de milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului pescăresc prin Programul pentru Acvacultură şi Pescuit (PAP) 2021-2027, cu 5% mai puţin decât în actuala programare financiară, 70% din totalul fondurilor provenind de la Uniunea Europeană, a declarat pentru Agerpres Gheorghe Ştefan, directorul general al Direcţiei Generale Pescuit – Autoritatea de Management pentru POPAM din cadrul Ministerului Agriculturii ţi Dezvoltării Rurale (MADR).
„Valoarea totală a finanţărilor prin PAP 2021-2027 este de 232 de milioane de euro, din care 163 de milioane de euro, respectiv 70%, de la Uniunea Europeană şi diferenţa de 69 de milioane de euro, adică 30%, de la bugetul naţional. În comparaţie cu actualul program, POPAM 2014 -2020 (Program Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime n.r.), suma totală este cu 5% mai mică. Aceasta nu s-a redus doar în cazul României cu 5%, ci în cazul tuturor statelor membre. Însă, pe noul program, Comisia a fost mai darnică cu noi, în sensul în care ne-a lăsat să ne stabilim priorităţile în care vrem să investim, pentru că nimeni nu ştie mai bine ca statul membru în ce să investească”, a precizat Ştefan.
Acesta a subliniat că noul program pentru pescuit a fost structurat pe trei priorităţi, respectiv promovarea pescuitului durabil, promovarea durabilă a activităţilor de acvacultură şi dezvoltarea unei economii durabile în zonele costiere, insulare şi continentale.
„Prima prioritate din program este promovarea pescuitului durabil şi de refacere a conservării resurselor biologice acvatice, căreia în mod orientativ i-am alocat în jur de 55 de milioane de euro. Alocările acestea sunt orientative, pentru că ulterior, odată cu implementarea programului, prin Comitetul de Monitorizare, putem să transferăm bani în funcţie de câţi absorbim pe o prioritate sau pe cealaltă. Aceşti bani trebuie să se regăsească în modernizarea infrastructurii pescăreşti şi a navelor de pescuit, tot aici intră şi modernizarea portului pescăresc de la Midia, construirea şi modernizarea locurilor de debarcare şi a adăposturilor de pescari în Delta Dunării, la Marea Neagră, dar şi pe Dunăre”, a menţionat oficialul MADR.
O altă activitate inclusă în prima prioritate vizează extinderea ariilor marine protejate şi colectarea şi predarea deşeurilor, a echipamentelor de pescuit abandonate, fondurile alocate depăşind 3,5 milioane de euro.
„România are astăzi 21% arie marină protejată din apele teritoriale şi directiva europeană impune să se ajungă la 30% până în 2027 şi atunci am trecut aceşti bani ca să ajutăm Ministerul Mediului, în speţă Agenţia Naţională de Arii Protejate”, a spus Gheorghe Ştefan.
Cea de-a doua prioritate din program – cea mai mare şi cea mai importantă – se referă la promovarea durabilă a activităţilor de acvacultură, prelucrarea şi comercializarea produselor pescăreşti şi de acvacultură, căreia i-au fost alocate orientativ 108 milioane de euro, aproape jumătate din bugetul total al programului.
„Aici avem trei tipuri de intervenţii. Prima este legată de investiţiile directe în acvacultură, prin înfiinţarea, extinderea şi modernizarea fermelor de acvacultură, cu o alocare de aproape 64 de milioane de euro. Principalul obiectiv este ca fermele să-şi crească capacitatea de producţie şi să creştem producţia de peşte în acvacultură. Din nefericire, după primele două programe de finanţare a sectorului pescăresc, România nu a reuşit să crească producţia din ciprinicultură (ramură a pisciculturii care se ocupă, în special, cu creşterea crapului n.r.). Pe de altă parte, producţia la salmonicultură, la păstrăv, a crescut de 10 ori faţă de anul 2007. Atunci, România producea 450 de tone de păstrăv şi acum produce 4.500 de tone, dar la crap situaţia nu s-a îmbunătăţit deloc. Şi aici trebuie să găsim soluţii, să vedem ce se întâmplă. Poate acesta este potenţialul pieţei şi potenţialul investitorilor, pentru că tot auzim că România importă peşte. Importă pentru că atunci când spui peşte, nu spui doar crap, spui cel puţin 50 de sortimente de specii de peşte şi aici intervine dorinţa fiecăruia, e vorba de educaţie şi de gustul fiecăruia”, a adăugat el.
Noul program pentru pescuit va avea o sumă consistentă, de circa 5 milioane de euro, pentru derularea unor campanii naţionale de promovare a consumului de peşte şi organizarea unor târguri specifice pescăreşti, similare cu cel organizat recent în curtea MADR.
A treia prioritate a programului este legată de dezvoltarea unei economii durabile în zonele costiere, insulare şi continentale şi are alocată o sumă orientativă de 54 de milioane de euro.
„Ceea ce la Planul Naţional Strategic (PNS) se numeşte Green Deal, la noi este Economia Albastră, adică facilitarea dezvoltării unei economii durabile în zonele costiere, insulare şi continentale”, a precizat şeful Direcţiei Generale de Pescuit.
Sursă: Agerpres
Discussion about this post