Doi din cinci (39%) dintre părinţii care lucrează peste graniţă nu vor veni acasă pentru Sărbătorile de iarnă, în vreme ce 46% dintre ei spun că vor petrece Crăciunul în ţară, alături de copiii lor, arată datele unei studiu realizat de Salvaţi Copiii România.
Ultimele statistici oficiale, de la finalul lunii septembrie 2022 (1), indică un număr de 73.868 de copii, cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, înregistraţi în evidenţele serviciilor publice de asistenţă socială, dintre care 21.276 au ambii părinţi plecaţi peste hotare sau provin din familii în care părintele unic susţinător este plecat.
În acest context, organizaţia Salvaţi Copiii România, în parteneriat cu Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, lansează o campanie de informare destinată părinţilor care muncesc în străinătate şi persoanelor în grija cărora au rămas copiii, cu privire la modificările legislative adoptate în 2022, de natură a facilita realizarea procedurii de delegare temporară a autorităţii părinteşti.
Modificările legislative îi obligă pe cei care-şi asumă creşterea copiilor să o facă legal, iar copiii să beneficieze de toate drepturile pe care le au: acces la educaţie, servicii de sănătate, îngrijire adecvată fiecărei vârste. La Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse a fost înființat un departament special care se va ocupa de problemele copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în afara ţării. Se lucrează, de asemenea, la Observatorul Naţional al Copilului, o bază de date care va cuprinde informaţii despre toţi copiii din România şi în special pe cei aflaţi în situaţii dificile. În paralel, la nivelul ministerului sunt aşteptate proiecte din partea primarilor pentru realizarea reţelei celor 150 de centre de zi pentru care există finanțare de 50 de milioane de euro fonduri nerambursabile prin PNRR.
Consecinţele situaţiei în care delegarea temporară autorităţii părinteşti nu este făcută:
- În afară de urgenţele care ameninţă viaţa sau care ar putea produce consecinţe grave cu privire la sănătatea sau integritatea copilului – în care medicul are dreptul să realizeze procedura fără acordul reprezentantului legal -, nu pot fi realizate investigaţii şi intervenţii medicale, făcând imposibilă uneori chiar diagnosticarea copilului care nu are un reprezentant legal. Astfel, vaccinarea copilului, orice intervenţie chirurgicală majoră sau chiar minoră (de exemplu operaţie de amigdalită, operaţie de extracţie de polipi, intervenţii stomatologice pentru tratarea unor infecţii), dar a cărei lipsă poate determina situaţii cronice grave, intervenţii ce presupun transfuzii de sânge, investigaţii precum RMN sau tomografie computerizată, consultaţii ginecologice nu pot fi făcute în lipsa acordului reprezentantului legal al copilului.
- În ceea ce priveşte educaţia, legea prevede că toate deciziile legate de şcolarizarea copilului sunt luate de părintele, tutorele sau reprezentantul legal al copilului, astfel că, în absenţa acestora, înscrierea copilului în învăţământul preşcolar, în învăţământul primar şi la testarea naţională de la finalul clasei a VIII-a nu sunt posibile. Totodată, nu sunt posibile nici alte demersuri legate de şcoală: obţinerea unei burse, transferul între şcoli, deplasări în afara şcolii (deplasări în oraş, excursii, tabere), acestea din urmă foarte necesare pentru copiii implicaţi în activităţi extraşcolare – olimpiade, concursuri şcolare/sportive.
- În lipsa părinţilor sau reprezentantului legal, pentru copiii cu vârsta de peste 14 ani nu poate fi obţinută cartea de identitate.
Principalele modificări legislative care vizează protecţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, adoptate în 2022:
- Introducerea explicită a posibilităţii iniţierii procedurii de delegare temporară a autorităţii părinţeşti de către părinţii deja plecaţi la muncă în străinătate. Această modificare a rezultat din necesitatea reglementării situaţiei legale a copiilor ai căror părinţi pleacă în străinătate fără a putea iniţia această procedură înainte de plecare, fie pentru că nu au suficient timp, fiind implicaţi în joburi despre care află cu foarte puţin timp înainte de plecare, fie pentru că nu au la dispoziţie informaţiile necesare la timp.
- Introducerea posibilităţii desemnării drept persoană care să asigure creşterea şi îngrijirea copilului, pe lângă rudele până la gradul III inclusiv şi a persoanelor care fac parte din reţeaua socială a copilului, faţă de care acesta a dezvoltat relaţii de ataşament sau s-a bucurat de viaţa de familie. Această modificare va îmbunătăţi situaţia copiilor care anterior erau nevoiţi să schimbe localitatea de domiciliu şi şcoala pentru a rămâne în îngrijirea rudelor, chiar dacă puteau rămâne în îngrijirea unor prieteni de familie din localitate.
- Menţionarea posibilităţii prelungirii succesive a delegării temporare, pe durata lipsei părinţilor, pentru perioade de cel mult un an, pentru a evita apariţia situaţiilor în care printr-o interpretare restrictivă această desemnare s-ar fi putut realiza doar pentru un an, fără prelungirea sa succesivă.
- Menţionarea expresă a necesităţii efectuării anchetei psihosociale de către serviciul public de asistenţă socială la domiciliul persoanei desemnate.
Discussion about this post