Da, iarna nu-i ca vara, însă acum în multe intervale de timp e ca primăvara. Se întâmplă nu de ieri, de azi, ci de aproape cinci ani încoace. Avem săptămâni întregi cu valori ca-n aprilie, chiar și maxime de 17 grade Celsius, în Constanța.
La munte zăpada e înlocuită de noroi, iar turiștii se întreabă în acest momente dacă mai merită să-și facă nervi în trafic pentru a ajunge acolo.
Cu alte cuvinte, vremea caldă de iarnă este ciumă pentru turismul montan, însă poate fi mumă adoptivă pentru turismul de pe litoral.
Cum? Antreprenorii și autoritățile de la mare trebuie doar să se schimbe odată cu vremea. Da, ea vremea a făcut-o, e altfel, însă noi am rămas în urma ei, cu câteva grade.
Sigur vor exista segmente de timp când temperaturile vor scădea, însă, la cum ne-au învățat cel puțin ultimele trei ierni, vom avea cu siguranță și oaze de vreme cu temperaturi pozitive.
Pentru constănțeni asta nu este ceva wow, pentru că ei stau cu marea sub nas. Însă, pentru un bucureștean, să urce în mașină pe A2, fără cozi, ori să se urce într-un tren unde să stea relaxat, cum nu o poate face vara, când totul e un furnicar, ei bine asta chiar e ceva foarte atractiv!
Fără discuții, Constanța poate acum să atragă turiști din București. Ei sunt baza, pentru că ajung foarte repede și nici nu au nevoie să se cazeze. Pleacă dimineața, ajung pe la prânz la mare și se pun la drum seara, spre casă. Este exact cum îmi spunea Cristian Bărhălescu, patron de agenție de turism: „Daniele, Constanța e un cartier al Bucureștiului. Uneori faci mai mult dintr-o parte în alta a Capitalei, decât faci ca să ajungi la mare.”
Întrebați orice bucureștean: Unde ai prefera să mergi, la munte ca să te dai cu schiurile pe pământ, sau să te plimbi pe plaja Neversea, să bei o cafea în Portul Tomis și să-ți cureți plămânii cu aerosoli, în cea mai frumoasă zonă a orașului, faleza Cazinoului?
Răspunsul poate fi ușor anticipat, iar întrebarea sigur că este una retorică.
Cu siguranță nu vor veni 10.000 de turiști într-un weekend, însă câteva sute nu strică. De fapt, acesta este cel mai frumos turism posibil, cel făcut în liniște, fără impact asupra mediului, turismul de relaxare, în extrasezon.
Ca să faci turism la mare iarna nu ai nevoie de mare lucru. Omul trebuie doar ghidat. Cel din București, sau din alte orașe, vede la televizor că e frumos la mare, dar de unde să știe el ce să facă acolo, iarna? Poate că se gândește că e puțin cam ciudat să vină acum, aici. Ca să scape de ambele situații, are nevoie să știe că există un curent, în alte cuvinte, sunt mai mulți oameni încântați de ideea de a merge în ianuarie la mare și ce poate să facă acolo.
Autoritatea locală trebuie să vină cu un concept, un slogan inteligent și să se asigure că sunt măcar câteva cafenele deschise în zona peninsulară.
Printr-o campanie inteligentă de comunicare, în online să-i explice omului: „Uite, dacă alegi acum Constanța faci foarte bine, pentru că la plaja Modern există și un părculeț unde să te plimbi cu familia, avem Portul Tomis cu unele terase deschise, unde te poți ascunde și poți privi marea, la geam în timp ce bei o ciocolată caldă, dacă mai scade puțin temperatura. Haide să vezi cum arată acum Cazinoul! Nu e gata complet, dar deja se văd părți din el restaurate! Trebuie să ajungi neapărat în Piața Ovidiu, să vezi ce minunății avem la muzeul de istorie și ce clădiri frumoase, de epocă am recondiționat! Uite în clădirea asta a locuit chiar Eminescu etc.”
Însă, promovarea Constanței se face în continuare doar organic. Acum, spre exemplu, s-a format o micuță comunitate a celor care fac baie în mare, iarna și sunt chiar turiști care vin să încerce experiența asta.
Turismul de iarnă, în Constanța, este unul de care omul are nevoie la granția aceasta între anul vechi și cel nou, când se adună oboseala. Omul nu vine acum la mare ca să-i bubuie muzica în cap, ca vara, nu vine să mănânce până nu mai poate, ci să se bucure de o simplă plimbare, o cafea cu aromă de briză sau să-și scalde puțin picioarele în apa mării, trăind momentul prezent și în același timp amintindu-și de iunie care a trecut și gândindu-se la iunie care are să vină.
Discussion about this post