Peste 6.700 de companii au intrat în insolvenţă în anul 2022, o creştere de 10% faţă de anul 2021 (6.144), iar 67 dintre acestea sunt companii de impact, care cumulează mai mult de 5.500 de angajaţi, înregistrează active în valoare de peste 1,5 miliarde lei şi datorii la bugetul statului mai mari de 170 milioane lei, arată o analiză a CITR.
Numărul companiilor de impact intrate în insolvenţă rămâne 67, aproximativ 1% din totalul celor aflate în insolvenţă iminentă, procent similar înregistrat şi în anul 2021.
„În pofida încercărilor manifestate de reglementările europene de a încuraja mecanismele de restructurare rapide şi eficiente, constatăm o menţinere a inerţiei în ceea ce priveşte companiile în dificultate. Deşi în România avem două mecanisme noi de restructurare introduse la timp în legislaţia noastră, observăm că doar 1% dintre companiile de impact care ar putea beneficia de pe urma unei restructurări au intrat sub protecţia legii insolvenţei, majoritatea fiind proceduri la cererea creditorilor, nu din voinţa proprie”, a declarat Paul Dieter Cîrlănaru, diretor general al CITR.
Potrivit studiului companiilor de impact publicat de CITR la finalul anului 2022, 43% dintre companii amână decizia de a lua măsuri de revenire mai mult de 3 ani, consecinţa fiind creşterea disproporţionată a volumului datoriilor pentru a menţine activitatea. Amânarea diminuează însă şansele de redresare.
Anul trecut s-a înregistrat o creştere a numărului de proceduri de restructurare în zona de preinsolvenţă sau în afara insolvenţei prin aplicarea facilităţilor fiscale puse la dispoziţia companiilor. Această tendinţă a pieţei ne arată că antreprenorii au căutat măsuri punctuale de reducere a datoriilor.
După doi ani de scăderi ale insolvenţelor la nivel global, cele mai recente cifre confirmă că acestea se intensifică în economiile lumii, având în vedere oprirea treptată a măsurilor temporare de sprijin din partea statelor, care, în cele mai multe cazuri, doar au amânat momentul insolvenţei. Cu cât soluţiile de salvare, de restructurare sunt accesate mai târziu, cu atât şansele de revenire scad.
Istoric vorbind, valurile semnificative de insolvenţe au venit cu un decalaj de câţiva ani faţă de momentele dificile din economie. De exemplu, după criza din 2008, vârful perioadei de insolvenţe a fost înregistrat în 2013-2015. Diferit faţă de atunci este că acum avem mecanisme noi de restructurare care pot eficientiza sau sprijini companiile în dificultate să îşi revină mult mai uşor.
Sursa: Agerpres
Discussion about this post