Puțini europeni își imaginau acum un an că în Secolul 21, în Europa, ar putea izbucni un război barbar. Totuși, ziua de 24 Februarie 2022 avea să schimbe radical cursul istoriei.
Într-o dimineață de iarnă târzie, mai multe explozii au început să se audă în orașele ucrainene. Rusia lui Vladimir Putin a pornit un război în mijlocul Europei, invadând Ucraina, unde a provocat distrugeri imense.
Forțele militare ale Rusiei au invadat la primele ore ale dimineții cu rachete, tancuri și tiruri de artilerie pe trei flancuri. Au fost lovite ținte militare, dar și civile, iar 137 de ucraineni au murit doar în prima zi a ofensivei ruse.
Termenii „măcelărie”, „carne de tun” sunt folosiţi în mod regulat pentru a defini strategia rusă: recruţi prost pregătiţi trimişi aproape cu săbiile scoase, la moarte, în faţa apărării ucrainene puternice.
Mii de prizonieri ruşi s-au alăturat şi ei miliţiei Wagner. Aceştia ar fi ţinuţi sub ameninţarea armelor, fiindu-le interzisă întoarcerea, chiar şi în faţa unor obiective inexpugnabile, spune Kievul şi partenerii săi.
Aceste multiple atacuri ruseşti generează încă pierderi semnificative. Dovadă a ororilor o reprezintă multitudinea de steaguri galbene şi albastre, care se văd în cimitirele ţării, din ce în ce mai neîncăpătoare.
La Mariupol, oraş port la sud, cadavrele împânzeau străzile, după trei luni de bombardamente din partea rusă. Peste 20.000 de civili ucraineni au murit atunci, arată estimările oficiale.
ONU a estimat numărul morţilor şi răniţilor la 18.000, recunoscând în acelaşi timp că „cifrele reale sunt considerabil mai mari”. Printre morţi s-au numărat peste 400 de copii.
Majoritatea victimelor au murit în bombardamentele ruseşti, potrivit ONU
Ororile războiului, încă vii
Războiul din Ucraina va rămâne asociat cu imagini de neşters: cadavrele civililor, unii cu mâinile legate la spate, împrăştiaţi pe o stradă din Bucha, lângă Kiev, după retragerea forţelor ruse din aprilie. Un animal de pluş însângerat în afara gării Kramatorsk, bombardată în timp ce mii de civili încercau să evacueze zona, o maternitate a fost lovită în Mariupol în martie, cu imaginea unei gravide evacuate pe targă, sunt doar câteva dintre imaginile sfâșietoare pe care conflictul armat le-a lăsat în urmă.
Aproape 65.000 de cazuri de presupuse crime de război au fost raportate, potrivit comisarului european pentru justiţie, Didier Reynders.
Execuţiile, violurile, tortura şi răpirile de copii au fost atribuite trupelor ruse, acuzate în septembrie de anchetatorii ONU că ar fi comis „la scară largă” crime de război.
Curtea Penală Internaţională a deschis o anchetă privind crimele de război şi crimele împotriva umanităţii din Ucraina.
Estul Ucrainei, în foc şi sânge, evocă imaginile Marelui Război al Secolului 21. Soldaţi epuizaţi pe fundul tranşeelor noroioase, artilerie continuă, cratere uriaşe cauzate de obuze, peisaje apocaliptice ale oraşelor şi satelor distruse, sunt acum parte din realitatea ucraineană.
Linia „activă” a frontului se întinde pe 1.500 de km de la nord la sud în estul Ucrainei, potrivit şeful armatei ucrainene Valeri Zalujni. Printre punctele fierbinţi, Bakhmut, descris drept „iad pe pământ” de luptătorii ucraineni, a fost în centrul unei bătălii sângeroase încă din vară.
Câteva mii de civili încă mai locuiesc în oraşele bombardate, ascunşi în beciuri, fără apă sau electricitate, dependenţi de ajutorul umanitar oferit de voluntari curajoşi.
Conflictul armat a lăsat în urmă orașe distruse, case în ruine și și zeci de mii de morți și răniți.
Peste 8 milioane de refugiați au plecat, lăsând în urmă agoniseala de-o viață, către granițele cu țările vecine. Polonia, Republica Moldova sau România sunt doar câteva dintre statele care au sărit în ajutorul oamenilor rămași peste noapte fără nimic.
Polonia continuă să fie ţara cu cel mai mare număr de refugiaţi din Ucraina (1,5 milioane), urmată de Germania – cu un milion, Republica Cehă – cu 486.000, Italia – cu 169.000, Spania – cu 161.000 şi Regatul Unit – cu 158.000.
Alte ţări unde se înregistrează prezenţa a peste 100.000 de refugiaţi din Ucraina sunt Republica Moldova, România, Slovacia şi Franţa,
În afara refugiaţilor, peste 6,5 milioane de ucraineni au fost strămutaţi intern din cauza războiului.
Clădiri devastate, fabrici închise, infrastructura în bucăţi sunt imagini care se văd în sudul şi estul Ucrainei, unde luptele s-au concentrat de când forţele moscovite nu au reuşit să cucerească Kievul, în aprilie.
Costul este dramatic pentru ţară, al cărei PIB s-a contractat cu 35% în 2022, potrivit Băncii Mondiale. Şcoala de economie de la Kiev a estimat în ianuarie valoarea pagubelor la 138 de miliarde de dolari şi mai mult de 34 de miliarde de pierderi pentru agricultură. UNESCO numără peste 3.000 de şcoli şi 239 de situri culturale afectate.
Din septembrie, Moscova a vizat în mod sistematic infrastructura energetică. Până în decembrie, aproape jumătate din aceasta a fost avariată în ţară, cufundându-i pe ucraineni în întuneric şi frig.
În aprilie, vehicule militare ucrainene datând din epoca sovietică, dintre care unele erau adevărate antichităţi, traversau Ucraina spre Donbas (est).
Soldaţii de la Kiev au cerut armament occidental în faţa atacului rusesc.
În noiembrie, Institutul Kiel a estimat la aproximativ 37,9 miliarde de euro promisiunile de ajutor militar făcute Kievului de partenerii săi. Lansatoarele de rachete Himars americane, cu o rază de acţiune de 80 km, mult mai mare decât cea a echipamentelor ruseşti, ar fi contribuit la progresele semnificative din toamnă ale Ucrainei, care a preluat zone mari din teritoriul său în regiunile Harkov (nord-est) şi Herson (sud).
În prezent, aproape 18 milioane de cetățeni ai Ucrainei au nevoie de asistență umanitară și aproximativ 15 milioane sunt strămutate intern sau au fost nevoite să se refugieze în alte state.
În ianuarie, Occidentul a hotărât să trimită blindate grele Kievului.
Asigurarea unor cantităţi suficiente de muniţie pentru Ucraina a devenit o problemă acută în ultimele săptămâni, în condiţiile în care o serie de oficiali de rang înalt, inclusiv secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au avertizat că industria de apărare in Europa este presată să ţină pasul cu cererea.
Cu o zi înainte de marcarea unui an de război în Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Moscova va continua să acorde o atenție sporită consolidării forțelor sale nucleare, la un concert grandios ținut pe Stadionul Lujniki în prezența a mii de oameni. Președintele Rusiei a acuzat, din nou, SUA și NATO, că se află la originea conflictului din Ucraina. De asemenea, șeful statului rus a precizat că războiul va continua.
Presa independentă rusă a scris că au primit mai puțin de șapte dolari pentru a asista la spectacolul patriotic.
Multe voci identifică „punctul zero” al actualului război ca fiind, de fapt, anul 2014, când contrazicând o declarație anterioară, Vladimir Putin a pus la cale și a anexat ilegal Peninsula Crimeea fără consecințe ferme.
Discussion about this post