Nu ți se așterne covorul roșu când ajungi în gara din Constanța, dar te întâmpină covorul lipsei de bun simț, chiar la linia întâi: pietrișul de lângă calea ferată este ticsit de mucuri de țigară.
Imaginea e frapantă, atunci când iți cade privirea mai jos de treapta vagonului și vezi câte mâini s-au lăsat purtate de lene și au aruncat mucul de țigară în timp ce se grăbeau să ajungă în tren. Țigări normale, subțiri, mânjite de ruj, fumate pe jumătate sau până la ultima… suflare, toate sunt dovezi că omul needucat este și printre cei mai tineri, și printre cei cu părul deja cărunt, și printre doamnele care se vor sofisticate, și printre domnișoarele cu pretenții de divă, care cer „o țară ca afară”.
Peronul e înțesat de coșuri de gunoaie. Sunt și pentru deșeuri, și pentru fumători, la doar un… strănut distanță. Sunt doar câțiva metri de la buza peronului până la ele.
E nevoie, așadar, de doar câțiva pași. Desigur, și de cei 7 ani de acasă.
Discussion about this post