Specialiștii avertizează asupra problemelor care vor apărea ca urmare a dragării canalului Bîstroe! Speciile de pești sunt cei care vor suferi mai mult. În plus, fenomenul de eroziune costieră va lua amploare. Lipsa unei reacții din partea cercetătorilor români a dus, din păcate, la această situație, este de părere Adrian Bâlbă, dr. în științe.
Este clar că Ucraina suferă din cauza războiului, iar exportul de cereale trebuie să fie direcționat pe linia Dunării. Cantitatea mare pe care o produc trebuie exportată pentru că este un venit important pentru această țară. Ei nu au restricții europene privind fertilizarea chimică și din acest motiv cerealele lor sunt simplu și ieftin de produs. Acum, dacă nu sunt lăsați să exporte iar Sulina este insuficientă mai ales vara (nu mai vorbim de prețuri), evident că au o problemă. Acesta este motivul pentru care de ceva ani au introdus planul cu adâncirea canalului Bîstroe și folosirea a două porturi ale lor ca să iasă pe linia Brațului Chilia, pe partea lor, și de acolo pe Bîstroe, pe Marea Neagră. Această săpătură produce îngrijorări, susține Bâlbă.
Potrivit acestuia, la noi, cercetătorii nu s-au unit să ia măsuri și să trimită administrației o analiză pentru a reprezenta un punct de plecare pentru negocieri cu partea ucraineană. Se încalcă tratate internaționale și nu puține care au stabilit că doar Sulina este pentru transport. Lucrurile evoluează deoarece capacitatea canalului Sulina este insuficientă pentru exportul lor, iar piața românească nu o poate absorbi.
„Iată de ce se pune problema să ajutăm, dar să nu afectăm Delta. Acest canal săpat, că și Chilia trebuie săpat, vreo 80 de kilometri de la porturile lor, asta înseamnă aluviuni, creșterea debitului pe acest canal și reducerea debitelor pe celelalte canale. Nu se usucă Delta pentru că are un nivel corespunzător cu nivelului mării. Scade viteza de circulație a apei și crește sedimentarea. Totodată, scade adâncimea prin depunerea de sedimente. Apare suferință asupra peștilor mai ales cei care migrează și se reproduc la apă dulce. Sunt dezorientați de lucrări, fundul apei nu mai are sursă de hrană. Ei nu mănâncă sărat, iar tu dacă ai dragat, ei nu mai au ce mânca. Pe canale nedragate au ce mânca, dar scade debitul, iar instinctul lor de a urca se diminuează. Ei nu mai cred în șansa de a intra pe acest traseu. Pădurea Letea nu se usucă, dar acolo apar alte probleme. Totul se va schimba. Transporturile vor tulbura apele, vor strica fundul apelor și nutriția pentru pești și vor afecta circulația peștilor pe canale”, a declarat Adrian Bâlbă.
Specialiștii spun că depunerea de aluviuni va fi și și ea din ce în ce mai mare și va fi nevoie de dragare și pe Sulina.În aval de Sulina, depunerile de aluviuni și nisip duse în larg sunt pierdute, iar coasta de nord a litoralului suferă. Eroziunea costieră se amplifică.
Discussion about this post