Piaţa berii din România a scăzut anul trecut, pentru prima dată după o perioadă de stabilitate, cu 5% în volum, la 15,8 milioane de hectolitri, pe fondul creşterii costurilor de producţie cu aproape 60%.
Această majorarea a integrat creşterea costurilor cu energia, cu ambalajele, cu materiile prime, la care s-a adăugat şi o creştere a poverii fiscale, ca urmare a indexării accizei la jumătatea anului, la rândul ei suplimentară indexării anuale, a declarat, joi, Julia Leferman, directorul general al Asociaţiei Berarii României.
Piaţa românească de bere a înregistrat un nivel asemănător în 2015 şi 2016, iar mai mic în 2014, de 14,9 milioane de hectolitri.
Anul 2022 a marcat şi o premieră, fiind primul an când numărul producătorilor de bere a scăzut, pe fondul crizei economice, la 90, faţă de 93 în 2021.
„Anul trecut, în 2022, pentru primul an după o perioadă de stabilitate, piaţa berii a scăzut cu 5% în volum, din nou, şi este, cum spuneam, o evoluţie care schimbă trendul de stabilitate pe care l-am cunoscut până în prezent. El vine în contextul legat de presiunea în primul rând pe costurile de producţie – acestea au crescut anul trecut la aproximativ 60% din toate direcţiile, integrând desigur creşterea costurilor cu energia, în acelaşi timp creşterile întâmpinate în ceea ce priveşte costurile cu ambalajele, cu achiziţia de materii prime, la care s-a adăugat, din păcate, şi o majorare a poverii fiscale, ca urmare a indexării accizei la jumătatea anului, la rândul ei suplimentară indexării anuale pe care de altfel acciza o cunoscuse la 1 ianuarie, conform calendarului în vigoare în ceea ce priveşte nivelul acesteia. Sigur că toate acestea cumulate au creat o presiune suplimentară asupra industriei de bere şi, implicit, s-a regăsit şi în performanţa sectorului pe parcursul anului trecut”, a explicat Julia Leferman.
Potrivit acesteia, România este a opta piaţă ca mărime la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte volumul de bere produs.
„Ne mândrim din nou cu faptul că industria berii din România reprezintă un motor economic pentru economia locală. Practic, sectorul este unul care în primul rând se caracterizează prin zero evaziune fiscală, suntem contributor net la bugetul de stat. Din punct de vedere al perfomanţelor sectorului, anul trecut, investiţiile însumate ale membrilor Asociaţiei s-au ridicat la aproximativ 80 de milioane de euro şi totalul acestora în cei 19 ani de existenţă a Asociaţiei este de aproape 2 miliarde de euro. De partea cealaltă, contribuţia la bugetul de stat a fost în valoare de 286 milioane de euro în 2022 şi, din nou, privind retrospectiv, încă de la înfiinţarea Asociaţiei, vorbim de 4,73 miliarde de euro contribuţii totale ale membrilor acesteia la bugetul de stat. Comparabil, cifrele seamănă cu bugetele aferente unor mari proiecte de infrastructură şi acesta este de altfel motivul pentru care susţinem rolul important pe care sectorul berii îl are pentru economia locală, contribuţiile la bugetul de stat, dar şi impactul pe care-l generează în economie, pentru că suntem parte dintr-un lanţ valoric important, care începe cu agricultura, dar se continuă cu alte părţi componente ale lanţului de valoare, cum e zona de ambalaje, de distribuţie, de comercializare, marketing, transport, utilităţi, numeroase sectoare care beneficiază de un sector puternic şi astfel generăm valoare adăugată în economia României de peste 700 de milioane de euro anual”, a susţinut aceasta.
Reprezentantul berarilor a subliniat că 50% din materia primă folosită în industria berii provine din agricultura locală şi a atras atenţia că agricultura României are potenţial mai mare pentru producerea de orzoaică de bere şi hamei. În acest sens, Asociaţia a încheiat un parteneriat cu Ministerul Agriculturii pentru a organiza seminarii de informare a fermierilor.
În 2022, segmentul berii fără alcool a înregistrat cea mai mare creştere, depăşind 5% cotă de piaţă.
Sursă: Agerpres
Discussion about this post