Românul știe să se adapteze la orice situație, iar constănțeanul are deja masterat în supraviețuire urbană. Omul de la mare, înzestrat cu mare răbdare știe că șantierele nu vor dispărea prea curând, la cum se mișcă (stând) firmele contractate pentru lucrările publice. Așa că a învățat să trăiască în armonie cu ele, după modelul unor soți care nu se mai suportă, dar nici nu divorțează.
Premiul pentru adaptatul lunii merge către șoferul acestei mașini vișinii, asortate la culoare cu tuburile de lângă bloc. Distincția este meritată de constănțean, mai ales pentru că până la ora publicării articolului cel puțin, nu și-a stricat mașina sa joasă, tip sport, în dâmburile cu moloz, adunate la poalele blocurilor.
Demni de menționat și apreciat sunt și pietonii. Zilnic, să pleci la muncă, piață, școală, facultate, unde o fi și să și ajungi la destinație, trecând peste acești munți de moloz, asta înseamnă să fi bazat pe picioarele și încălțările tale.
Ce mă miră și bucură în același timp, este faptul că nu au fost oameni loviți de mașini în zona asta, mai ales că mulți dintre ei aleg să meargă pe stradă, pentru că pe trotuar, nu că nu se poate, dar e tare greu.
Discussion about this post