Semnal de alarmă tras de Salvaţi Copiii România. Organizația atrage atenţia asupra necesităţii unui program naţional care să se adreseze sănătăţii mintale a copiilor, asta în contextul în care 7 din 10 adolescenţi au apelat la serviciile de terapie ale Salvaţi Copiii pentru tulburări de anxietate. Cazurile de depresie cresc dramatic la copiii cu vârsta între 11 şi 1 4 ani şi la adolescenţi, mergând până la tentative de suicid, arată o anchetă a organizației.
Aproape un copil din trei s-a confruntat cu tulburări de anxietate şi a avut nevoie de consiliere şi suport psiho-emoţional în centrele Salvaţi Copiii România în ultimii doi ani, procentul crescând la aproape 72% (7 din 10) în cazul adolescenţilor, mergând până la consecinţe extrem de grave, şi anume tentative de suicid, arată datele unei anchete realizate de Salvaţi Copiii România.
În ultimii doi ani, marcaţi de crizele succesive cauzate de pandemie şi război, centrele de consiliere ale Organizaţiei Salvaţi Copiii au preluat un număr total de 1.241 de copii şi adolescenţi care au dezvoltat diferite tulburări emoţionale.
Cele mai frecvente diagnostice au fost reprezentate de anxietate – 28,8% şi tulburări emoţionale (23%). Majoritatea covârşitoare a cazurilor de depresie s-au înregistrat în rândul copiilor din grupa de vârstă 11 – 14 ani şi al adolescenţilor (15 – 18 ani), respectiv 32% şi 54% din cazuri. Mai mult, au fost înregistrate şi cazuri severe, în care tulburările de tipul anxietăţii şi depresiei au dus la tentative de suicid: trei la grupa de vârstă 11 – 14 ani şi cinci în rândul adolescenţilor.
„Anxietatea este o emoţie negativă care implică sentimente de nervozitate, teamă, frică sau îngrijorare. De obicei, copiii se simt anxioşi atunci când cred că ceva rău sau neplăcut urmează să se întâmple. Starea poate fi descrisă ca un răspuns extrem la o situaţie sau eveniment pe care o percepe ca ameninţătoare şi este disproporţionat în raport cu pericolul real. Răspunsul anxios include gânduri de pericol iminent, excitaţie crescută cum ar fi, creşterea frecvenţei cardiace şi respiraţie rapidă şi, adesea, evitarea situaţiilor sau a evenimentelor care provoacă disconfort. Copilul sau adolescentul care suferă de anxietate ajunge să resimtă distres semnificativ şi perturbare a activităţilor sale cotidiene la şcoală, acasă sau în relaţia cu prietenii”, explică Salvaţi Copiii România.
În schimb, adolescentul care suferă de depresie este certăreţ, agresiv, hipersensibil emotional, izolat, renunţă la activităţi, nu manifestă iniţiative, plicitisit. Performanțele școlare scad și apar modificări neintenţionate în greutate, dificultăţi de adormire sau în a rămâne treaz, somn neodihnitor. Adolescentul stă treaz toată noaptea are dificultăţi de concentrare, în a sta liniştit, impulsiv, sau mai puţin activ, relaţionează mai puţin cu ceilalţi, este dezorganizat, refuză să participe la activităţi, petrece mult timp în pat, doarme ziua, se simte mereu bolnav, transmit reprezentanții organizației.
Dincolo de strategiile privind stilul de viaţă, un specialist poate evalua cu exactitate simptomatologia, poate stabili dacă este un episod depresiv şi cărei clase aparţine, precum şi care sunt recomandările de primă intenţie: psihoterapia sau terapia medicamentoasă. Comorbiditatea depresie-anxietate este de 85%, astfel copiii cu anxietate pot dezvolta şi depresie, trec de la evitare la scăderea întăririlor pozitive, ajungându-se la depresie.
Discussion about this post