Importanța strategică pe plan mondial a Turciei – care a crescut puternic în contextul războiului din Ucraina – poate fi observată prin liderii mondiali care s-au grăbit să îl felicite pe Recep Tayyip Erdogan pentru victoria sa în alegerile de duminică seara, transmite BBC.
Primul care „a scos capul de la cutie” a fost președintele rus Vladimir Putin.
Potrivit BBC, Putin a fost atât de dornic să mângâie ego-ul omologului său turc, încât nici măcar nu a așteptat rezultatele oficiale ale votului pentru a sublinia că „politica externă independentă” a lui Erdogan este un motiv al victoriei sale.
Putem presupune cu siguranță că politica turcă la care Rusia ține în mod deosebit este refuzul lui Erdogan de a se opune Kremlinului după invazia la scară largă a Ucrainei, chiar și atunci când aliații Turciei din NATO au impus sancțiuni și și-au redus dependența energetică de Rusia.
Comerțul dintre Turcia și Rusia a crescut semnificativ de la începutul războiului din Ucraina.
Totodata, printre șefii de stat care l-au felicitat pe Erdogan s-au aflat și președintele american Joe Biden și omologul său francez Emmanuel Macron. Deși nu le place apropierea lui Erdogan de Kremlin, pentru ei Turcia reprezintă un aliat crucial, chiar dacă dificil și imprevizibil, al Occidentului.
Casa Albă nu și-a ascuns nerăbdarea de a încerca să-l convingă pe Erdogan să aprobe aderarea la NATO și pentru Suedia.
Suedia ar oferi o acoperire importantă la Marea Baltică pentru alianța împotriva Rusiei.
Occidentul speră că starea dezastruoasă a economiei Turciei – și probabilitatea ca Erdogan să fie nevoit să se concentreze pe stabilizarea finanțelor și pe atragerea de investiții străine – ar putea fi un punct slab pentru a face presiuni în favoarea aderării Suediei la NATO ca o compensație, mai spun jurnaliștii de la BBC.
Turcia și Ungaria sunt singurele țări NATO care încă mai blochează aderarea Stockholmului.
Între timp, președintele Macron este îngrijorat de migrația către UE și speră să obțină asigurări de la președintele Erdogan cât mai curând posibil.
În timpul crizei migrației din 2015, peste un milion de refugiați și solicitanți de azil – în principal din Siria – au făcut călătoria periculoasă prin Mediterană spre UE în bărci ale traficanților de persoane.
Ulterior, Bruxellesul a încheiat un acord cu Turcia. În schimbul unei sume mari de bani și a unei călătorii fără vize pentru turci în UE, nu a ajuns niciodată pe deplin din cauza obiecțiilor UE față de încarcerarea de către Erdogan a criticilor și a oponenților politici – președintele turc ar face tot posibilul pentru a împiedica migranții fără acte să părăsească apele turcești pentru a ajunge în bloc.
Dar numărul tot mai mare de refugiați sirieni în țară s-a dovedit a fi extrem de nepopular în rândul alegătorilor turci.
În această lună, fiecare partid politic care participă la alegerile parlamentare din Turcia a promis că va lua măsuri pentru a rezolva „problema migranților”.
UE este îngrijorată de perspectiva ca refugiații să fie împinși înapoi în Siria de către Turcia, cu riscul de a se afla în siguranță și ca Turcia să permită din nou traficanților de migranți să trimită bărci cu solicitanți de azil și alți migranți pe Marea Mediterană.
De asemenea, Bruxelles se află în defensivă, deoarece Grecia, membră a UE, este implicată într-o dispută cu Erdogan în legătură cu mai multe insule din Marea Egee, în timp ce Ciprul, membru al UE, este încă în fierbere după ce Erdogan a cerut o soluție cu două state (Grecia și Turcia) pentru diviziunile care durează de zeci de ani în această țară, în urma unei invazii turcești de acum aproape 50 de ani.
Occidentul obișnuia să descrie importanța strategică a Turciei ca fiind puntea de legătură între Europa și Orientul Mijlociu – dar invazia Rusiei în Ucraina a transformat statutul Turciei.
Unii analiști politici se așteaptă chiar și la mari surprize în materie de politică externă din partea Erdogan, pe măsură ce intră în al treilea deceniu la putere.
Discussion about this post