Distrugerea barajului din Ucraina ar putea avea efecte dezastruoase pentru flora și fauna din Marea Neagră! Autorităție din România sunt în alertă și monitorizează permanent situația. Acum totul depinde și de viteza vântului, dar și de direcția din care acesta bate.
Situația este deja îngrijorătoare și ar putea deveni catastrofală. În urma exploziei, specialiștii susțin că au ajuns în Nipru peste 150 de tone de uleiuri industriale care afectează grav flora și fauna marină. Mai grav este însă faptul că există și riscul de scurgeri suplimentare de peste 300 de tone. Și, din păcate, autoorățile din Ucraina au mari dficultăți în a monitoriza zona, din cauza minelor marine.
„Catastrofa ecologică generată de ruperea barajului este dificil de imaginat: sunt vietăți acvatice, cuiburi distruse. O mulțime de drame. Este și o modificare importantă a lacului de acumulare anterior barajului, o zonă construită pentru a deservi agricultura din sudul Ucrainei si Crimeea. Ea se alimentează de acolo si va seca. Lucrurile vor evalua negativ pentru flora și fauna din Crimeea. Sunt situații privind deversările de substanțe toxice poluante, uleiuri, lichidul de răcire de la Centrala Nucleară de la Zaporoje si sunt o mulțime de evenimente ce țin de mediu. Bănuiesc că este o strategie pentru a avea un avantaj din cauza ruperii acestei legături care acum nu se mai realizează și se va construi greu. Dar asta înseamnă un efect asupra naturii asupra construcțiilor umane, armate”,
susține biologul Adrian Bîlbă.
În acest moment, specialiștii din România monitorizează permanent situația și, deocamdată, riscul ca poluarea să ajungă pe litoral este redus. Situația s-ar putea schimba în funcție de viteza și direcția vântului. Din punct de vedere al mediului, consecințele ar putea fi dezastroase și s-ar putea ajunge la asfixierea vegetației.
„Cel putin pentru litoralul românesc în următoarele 7-10 zile nu va fi nimic cu siguranță. Nu știm cum vine viitura, cum vine la mare , ce rol va avea Delta Niprului, însă va opri cu siguranță din energia acelei viituri și nu știm ce substanțe transportă, deși s-a vehiculat că ar fi uleiuri. Dacă ar fi o pată de ulei, ar trebui ca parțial să se disipeze sau să se rețină undeva în Deltă. Ceea ce va ajunge în mare, dacă va ajunge, depinde de curenți și viteza vântului. Noi monitorizăm zona și vom fi alertați în momentul în care se va vedea ceva, o pată în mare de culoare diferită, sau strălucire diferită. Felul cum se deplasează acea pată va depinde și de direcția vântului”,
a declarat Valeria Abaza, director INCDM Grigore Antipa.
Specialiștii spun că, dacă predomină vântul din est, pata se va deplasa de-a lungul țărmului și afectează țărmul Ucrainei. Este posibil să ajungă și în Delta Dunării la noi, însă deocamdată acest aspect rămâne o necunocută. Dacă va bate vântul din nord, atunci pata va fi departe de țărm, nu va influența diversitatea și nici activitățile turistice.
Discussion about this post