Salvatorii din adâncuri de la malul mării primesc ajutor în acest sezon estival, de peste hotare. O echipă de 8 scafandri din Republica Moldova se antrenează cot la cot cu cei la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dobrogea. Cel mai greu pentru ei este să recupereze o victimă înecată într-o zonă greu accesibilă, unde chiar și ei se pot accidenta. Așa că, pentru a preveni astfel de evenimente, scafandrii se antrenează pe mai multe scenarii. Vor să fie gata pentru orice poate apărea în weekend-urile aglomerate ale noului sezon estival.
Marea Neagră este extrem de imprevizibilă. Pericolele pândesc la orice pas, iar condițiile meteo nu sunt de fiecare dată cele mai bune. Curenții marini sunt însă cei care îngreunează misiunile de salvare, indiferent că vorbim de salvări pe râuri, pe mare sau pe Dunăre. Opt scafandri din Republica Moldova se antrenează zilele acestea alături de colegii lor români. Folosesc echipamente complexe, menite să-i protejeze și să îi țină în siguranță mult timp la zeci de metri adâncime. Pe lângă tehnicile de scufundare, pompierii testează și capacitatea de rezistență la frig și coordonarea în apă foarte rece dar și anduranța echipamentelor specifice la condiții extreme.
„I-am învățat tot ce înseamnă salvare pe Marea Neagră . este ceva nou pentru ei pentru că în primul rând ei întâlnesc Marea Neagră cu apă sărată, unde salinitatea este ridicată. Au întâlnit curenții, vizibilitatea scăzută, valurile mari și s-au adaptat, zic eu, cu brio la tot ce s-a făcut”, a declara col. Marian Ciulei, șeful Centrului de Pregătire Scafandri ISU „Dobrogea”.
Nimic nu se compară cu scufundarea în mare, mai ales atunci când este vorba de salvări la adâncime. Cu cât adâncimea apei este mai mare, cu atât crește și presiunea care apasă pe corpul celui care se scufundă. La aceasta se adaugă valurile şi curenţii care pot face viaţa foarte grea unui scafandru salvator. O recunosc inclusiv salvatorii moldoveni cu experiență.
„Noi nu suntem obișnuiți cu așa valuri. Noi nu avem mare. Noi avem lacuri, râuri și din cauza asta nu suntem obișnuți cu valurile. În plus, marea e imprevizibilă. Nu suntem obișnuți cu așa ceva”, susține Dumitru Stici, scafandru Republica Moldova.
„Pe mare noi nu am făcut scufundări. Asta este prima oară când scafandrii din Republica Moldova au făcut scufundări în mare, dar sunt și plusuri și minusuri și la râu și la mare. Marea, când este agitatată, atunci nu se efectuează, pentru că pun în risc viața unui scafandru”, afirmă Sergiu Pascaru, scafandru Republica Moldova.
Scafandrii din Republica Moldova folosesc diferite metode pentru a reuși să depisteze obiectele care se află pe fundul apei. Scanerul este cel mai la îndemână. Însă la Constanța aceștia au învățat o nouă metodă: metoda poligon.
„Ne-am scufundat la adâncime de șapte metri. Acolo sunt două pietre, între care este o funie legată care… le muți într-o direcție oarecare acolo unde se presupune că martorul ocular a văzut ultima oară victima care cerea ajutor”, a spus Sergiu Pascaru, scafandru Republica Moldova.
Și scafandrii de la malul mării au învățat ceva de la colegii lor de peste Prut.
„Noi mai mult lucrăm la lucrările de căutare cu scanere. Noi scanăm. Am arătat la colegii că se poate și cu scanere, este foarte util. Am lămurit cum le folosim noi. Ei cred că au rămas impresionați de acest lucru”, a mai declarat Dumitru Stici, scafandru Republica Moldova.
115 scafandri din 24 de Inspectorate Județene vor veni prin rotație la malul mării Negre. De asemenea, la punctele de salvarea acvativă se află scafandri din țară. Aceștia vor fi în alertă pe litoral până la sfârșitul sezonului estival.
Discussion about this post