Mai multe diguri din judeţ au o situaţie juridică incertă, iar toate construcţiile administrate de primării necesită lucrări de consolidare, susţin unii primari de comune tulcene, construcţiile de apărare împotriva inundaţiilor fiind afectate în principal din cauza lipsei resurselor financiare şi de specialitate necesare întreţinerii adecvate.
Primarul comunei Ceatalchioi, Tudor Cernega, a declarat pentru Agerpres că, în urma inundaţiilor din luna iulie a anului 2010, lucrările de consolidare a digurilor care protejează comunităţile au fost realizate în proporţie de 10%, firmele care au câştigat licitaţiile organizate de Administraţia Naţională Apele Române pentru consolidarea digurilor intrând în faliment sau renunţând la lucrări înainte de a le începe.
„Noi am făcut un dig de apărare cu resurse proprii, dar nu este în standardele celor de la Apele Române. E făcut cu mijloace proprii. (…) La Sălceni, Dunărea şi-a schimbat cursul şi rupe nebuneşte. Mai sunt 50 de metri şi ajunge la digul făcut de noi. Cred că din lucrarea anunţată în 2010 nu ştiu dacă s-a făcut 10%”, a menţionat primarul comunei Ceatalchioi.
Tudor Cernega a amintit că primăria pe care o conduce are în administrare peste 20 de kilometri de diguri, iar unul dintre ele, digul Sireasa, face obiectul unui litigiu între o firmă privată şi Consiliul Judeţean.
„Acolo, e un litigiu. Digul nu mai e întreţinut de ani de zile. În zona Flămânda, am mai avut probleme, am găsit găuri de bizami, de şacali. Digul era să scape acum doi, trei ani. Acolo trebuie neapărat să se implice şi să fie preluat de Apele Române”, a mai spus primarul.
Cu toate acestea, localnicii au încredere în digurile de apărare împotriva inundaţiilor.
„Digurile sunt acceptabile acum şi deocamdată nu ne temem de inundaţii. Unde au fost rupte s-au refăcut. Într-un singur loc mai este rupt şi a rămas aşa. (…) Atunci, în iulie 2010, au fost oameni care au dormit şi pe ponton. Acum casele sunt construite altfel şi apa ajunge mai greu la ele”, a declarat un bărbat din comuna Ceatalchioi.
În judeţ, mai sunt diguri cu probleme al căror statut juridic este incert, ca de exemplu digul Măcin-Smârdan, din apropierea podului de peste Dunăre dintre judeţele Tulcea şi Brăila.
„În cazul acelui dig se cunoaşte doar proprietarul covorului asfaltic, şi anume Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere”, a precizat directorul Serviciului de Gospodărire a Apelor (SGA), Paul Cononov.
În Deltă, unele diguri nu se află nici în evidenţele primăriilor, nici în cele ale SGA.
„Avem un dig de aproape un kilometru construit de deţinuţii de la Periprava în timpul comunismului. Nu apare în nicio evidenţă. Digul este bun. Trebuie să facem documentaţia pentru a-l prelua în domeniul public şi apoi îl vom preda SGA”, a menţionat primarul comunei CA Rosetti, Antonel Pocora.
Un alt dig aflat pe raza comunei CA Rosetti, administrat de SGA, este afectat de valurile provocate de bărcile care circulă cu viteze foarte mari, dar primarii nu au mijloace să intervină.
„Singura instituţie care poate să intervină este Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Ea poate să ia măsuri împotriva acestor vitezomani care sfidează. Au fost cazuri când şi eu, şi viceprimarul am atenţionat anumiţi conducători, iar ei pur şi simplu râdeau sau chiar au arătat şi semne obscene”, a precizat primarul comunei CA Rosetti.
Potrivit unei statistici a SGA, 13 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Tulcea au în proprietate 17 diguri, iar toate aceste construcţii au nevoie de lucrări de întreţinere, în condiţiile în care primăriile nu deţin resurse financiare, specialişti şi utilaje pentru intervenţii adecvate.
„Toate digurile au zone sub cota proiectată, au eroziuni de taluz interior şi exterior, iar unele dintre ele au şi infiltraţii. Toate digurile unităţilor administrativ-teritoriale necesită lucrări de consolidare şi supraînălţare coronament”, a arătat directorul SGA, Paul Cononov, în timpul unei şedinţe publice organizate de Prefectura judeţului.
Şedinţa a avut loc la finele lunii trecute, reprezentantul Guvernului în teritoriu, Dan Munteanu, dorind să afle de la primari în ce măsură aceştia doresc să predea digurile SGA. În timpul şedinţei, Primăria oraşului Măcin a anunţat că vrea să atragă fonduri europene pentru a reabilita digul şi nu doreşte să predea construcţia, iar autoritatea locală din comuna Grindu şi-a exprimat reticenţa că lucrarea va fi întreţinută corespunzător de o altă instituţie în afară de primărie.
În urmă cu aproape o săptămână, Primăria comunei Mahmudia a semnalat apariţia unei breşe în digul Carasuhat, pagubele produse în urma ruperii construcţiei constând în inundarea a peste 1.000 de hectare de teren agricol. Digul s-a rupt din cauza nivelului crescut al Dunării, dar şi a valurilor create de bărcile care circulă cu viteze foarte mari.
În iulie 2010, peste 100 de case din comuna Ceatalchioi, comună aflată pe braţul Chilia al Dunării, au fost inundate. În ultimii ani, autoritatea locală a reclamat în repetate rânduri faptul că Dunărea, care constituie în zonă frontiera româno-ucraineană, şi-a schimbat cursul, iar curenţii afectează malul românesc al fluviului.
Sursa: Agerpres
Discussion about this post