Au apărut rezultatele la Evaluarea Națională. Dintre cei 154.115 elevi prezenţi la Evaluarea Naţională 2023, 117.507 au obţinut medii mai mari sau egale cu 5 (cinci), rezultând o rată de 76,2% (mai mică faţă de 76,8% în 2021, respectiv 82,3% în 2022), anunţă un comunicat al Ministerului Educaţiei.
23,8% dintre elevi au obţinut medii sub 5, faţă de 17,73% în anul 2022. Procentul din sesiunea 2023 este comparabil cu cel din anul 2021 (23,2%) şi egal cu cel din anul 2020 (23,8%). Asta spun datele pragmatice, centralizate, despre situația din 2023. Altfel spus, un copil din patru nu are capacitatea de a înțelege un text la prima vedere și de a se exprima la un nivel de bază, asta după opt ani de școală. Copii crescuți cu tehnologia, care au acces la toată informația din lume, nu sunt în stare să formeze enunțuri simple. Nu știu să coreleze informații și nici măcar să le identifice într-un text, când li se dă ,,mură în gură” enunțul.
Cine sunt vinovații? Părinții? Profesorii? Sistemul? Elevii sunt excluși din start, pentru că este absolut aberant să pui un sistem eșuat, bazat pe corupție și interese în cârca unui copil de 13-14 ani. Haideți să analizăm punctual fiecare categorie.
Părinții vor aproape întotdeauna binele copilului. Însă este important să delimităm ce crede adultul că este bine, bazat pe experiențele și neajunsurile personale față de nevoile reale ale copilului. De la 10-11 ani, după ore obositoare petrecute la școală, copiii sunt bombardați de meditații, cursuri și ore suplimentare. Fapt ce le poate aduce performanța școlară, pe moment, dar care poate avea consecințe grave, pe termen lung. Teama de eșec, competitivitate excesivă, anxietate, sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă ,,copiii de 10”.
La polul opus, există părinții depășiți de situație. Ocupați cu serviciul sau neimplicați, lasă copilul ,,în voia sorții”. Copiii care s-au maturizat prea devreme, care lucrează la câmp, care își cresc frații mai mici și nu au timp să mai treacă și pe la școală sunt victimele sigure ale sistemului. Ei sunt cei despre care se vorbește an de an la televizor, cei care scot pe sticlă analiști în educație, care din platourile reci ale televiziunilor își dau cu părerea despre sufletele condamnate prea devreme.
Profesorii au, de asemenea, o mare vină. Aici nu mă refer la cadrele didactice competente, empatice și pregătite profesional, care sunt din ce în ce mai puține. An de an, examenele de titularizare se iau cu note din ce în ce mai mici, pe sume din ce în ce mai mari. Ce ar putea să învețe un copil de la cineva care vine la catedră doar să ia un salariu de mizerie, care nu stăpânește noțiuni de bază ale materiei predate și care se și laudă că a ajuns în sistem pentru că a plătit ,,prețul corect?”
Cel care ar trebui să explice la catedră pe înțelesul zecilor de copii, care vin din medii diferite și au capacități de asimilare diferite, stă pe telefon și citește reviste în timp ce elevii copiază din culegeri în bănci. Cam ce ar putea face și acasă, fără ca statul să plătească un salariu pentru asta. Materia care ar trebui predată și adaptată pe înțelesul tuturor rămâne într-o nebuloasă. Cei mai norocoși pot învăța mecanic, memorând cuvânt cu cuvânt texte și teoreme pe care nu le înțeleg. Restul devin statistici îngrijjorătoare care aruncă România an de an într-un top rușinos al analfabetismului funcțional, al abandonului școlar și al rezultatelor slabe.
Sistemul este principalul vinovat. Accentul se pune pe memorare mecanică, nu pe analiză și gândire. Obediența se apreciază mai mult decât originalitatea. Copiii sunt puși să studieze texte care nu mai au nicio relevanță în societatea zilelor noastre. Materii care ar ajuta viitorul adult nu există în programă. Un copil de clasa a 6-a știe să rezolve ecuații de gradul al doilea, dar nu știe că furia și teama sunt emoții perfect normale care pot fi gestionate. În clasa a 8-a se memorează comentariul la ,,Baltagul”, dar elevii nu au habar să gestioneze o sumă, nu au noțiuni de bază ca să-și poată dezvolta o afacere. Școala românească nu îndeamnă la înițiativă, ci la ascultare. Un copil bun la desen este apreciat după notele la matematică. Un copil talentat la muzică este marginalizat pentru că nu are note de trecere la chimie.
Care ar fi soluția?
Un sistem atât distrus are nevoie și de soluții. Cum ar arăta învățământul românesc, într-o situație ideală?
În primul rând, profesori dedicați, pregătiți exemplar, care își fac bine treaba la clasă. Care se implică și explică pe înțelesul fiecărui elev, ca după 6-7 ore petrecute la ore, copilul să nu mai facă meditații și pregătiri suplimentare. Profesori care înțeleg că fiecare suflet e unic și are anumite înclinații. Cadre didactice care știu să ghideze elevii pe drumul care li se potrivește cel mai bine.
Materie actualizată vremurilor în care trăim, metode de predare atractive și pe înțesul copiilor. Implementarea unor noțiuni de bază care fac pe oricine funcțional într-o societate, de la Educație financiară, Sănătate fizică și psiho-emoțională, noțiuni de bază de antreprenoriat și lista poate continua.
Examene draconice la titularizare, ca doar cei mai buni să ajungă în sistem, cu salarii pe măsură, evident. Un profesor motivat și bine pregătit are toate șansele să scoată de sub aripa sa generații de învingători.
Educarea părinților-Deși adulți, procesul educațional nu ar trebui să se oprească niciodată.
Părinții ar trebui încurajați să petreacă mai mult timp cu copiii. Timp de calitate, care se traduce prin excursii, plimbări în parc, jocuri, nu presiune inutilă. Părinții ar trebui să știe că fericirea copilului este mai importantă decât nota colegului de bancă.
Programe de educare pentru părinți, mai ales în mediile defavorizate. Programe prin care să înțeleagă că la 11-12 ani, un copil are nevoie de copilărie și de școală. Că doar educația ne va salva și doar niște copii fericiți și siguri pe ei vor reuși în viață.
Copiii educați de azi vor deveni adulții care gândesc de mâine, care nu se vor lăsa manipulați de tot ce văd la televizor și pe internet, care votează cu cap și au pretenții de la cei care îi reprezintă. Elevii instruiți de azi sunt oamenii de succes de mâine, care își pot salva sufletele, dar și societatea în care vor trăi.
Discussion about this post