Ziua de 23 august are semnificații majore în istoria României. Este considerată de unii istorici drept un moment de cotitură în care Regele Mihai a reușit scoaterea țării dintr-o alianță dezavantajoasă și chiar scurtarea Celui de-al Doilea Război Mondial. Din 1948 şi până în 1990, 23 august a fost sărbătorită de comuniști drept Ziua Naţională a României. Acum este Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.
La 23 august 1944, Regele Mihai l-a demis și arestat pe mareșalul Ion Antonescu, autointitulat conducător al țării, pentru a putea retrage România din alianța cu Hitler și puterile Axei. La doar 23 ani, tânărul Rege l-a demis prin decret regal, punând astfel capăt dictaturii Antonesciene. Data de 23 august a devenit graniţa în timp între două momente istorice: încheierea războiului şi începutul sovietizării României.
Schimbarea de alianţă a României, din 23 august 1944, avea să scurteze războiul şi să readucă Transilvania de Nord în graniţele ţării, această zi devenind sărbătoare naţională comunistă, cu semnificaţie puternic ideologizată. din anul 1948, 23 august a devenit zi națională. Regele fusese forţat să abdice, România se afla sub puternica influenţă sovietică, iar Partidul Comunist începuse o intensă campanie propagandistică de legitimare, iar sarbătoarea de la 23 august avea un rol central.
Se sărbătorea la 23 august „ziua eliberarii României de către glorioasa armata sovietică şi a doborârii dictaturii fasciste antonesciene de către forțele patriotice conduse de Partidul Comunist„, cu defilari ale oamenilor muncii sub portretele lui Marx, Lenin si Stalin.
Ulterior, pe măsură ce Partidul Comunist şi regimul lui Nicolae Ceausescu au început să se detaşeze tot mai mult de Moscova, şi semnificaţia zilei de 23 august s-a schimbat.
Treptat semnificaţia iniţială a zilei s-a pierdut, „insurecţia armată antifascistă” a devenit „revoluţia de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă”, iar sărbătoarea din 23 august a fost acaparată de comunişti pentru a marca cu fast „propăşirea comunismului” şi „idealurile muncitoreşti” ale poporului român dar şi pentru a omagia „conducătorii iubiţi”.
Timp de decenii, pâna în 23 august 1989, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită cu mare fast, cu demonstraţii militare şi coloane de oameni ai muncii, tineri, elevi şi copii, cu steaguri roşii ale Partidului Comunist şi tricolore, şi cu enorme portrete ale conducătorilor comunişti.
În plus, pe stadioane erau alte manifestari omagiale de dimensiuni megalomanice dedicate Partidului Comunist şi conducătorului iubit, la care elevii, artistii, sportivii sau muncitorii din uzine erau obligati să participe, cu entuziasm, în cinstea cuplului dictatorial.
Dupa prăbuşirea comunismului, actul politic de la 23 august 1944 a fost prezentat oficial drept o lovitură de stat condusă de către regele Mihai şi partidele istorice.
Astfel, legea prin care 23 august a devenit Ziua națională a Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului a venit ca un răspuns firesc la recomandarea oferită de Raportul Final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.
Din 2011, ziua de 23 august a fost declarată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.
În Europa, din 2009, data de 23 august este marcată de Ziua europeană a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare.
,,Marcăm astăzi o zi cu o profundă însemnătate atât pentru țara noastră, Ziua Europeană de Comemorare a victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare și Ziua națională a Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului. În urmă cu 84 de ani, s-a semnat pactul Ribbentrop-Molotov. Din momentul în care cele două regimuri totalitare, nazismul și comunismul, și-au strâns mâna, Europa a cunoscut o perioadă întunecată, marcată de abuzurile și atrocitățile acestor regimuri. În România, regimul ilegitim și criminal comunist este vinovat de arestarea, deportarea, uciderea a sute de mii de oameni. Acest sistem bazat pe exploatarea fricii în rândul populației, pe eliminarea oricărei forme de opoziție, pe muncă forțată în lagăre și pe utilizarea violenței ca instrument principal de instaurare și menținere a puterii a lăsat o moștenire dureroasă. ” a transmis premierul Marcel Ciolacu, cu ocazia acestei zile.
Discussion about this post