Doar poluarea atmosferică, fără a lua în considerare și alte forme de poluare, este responsabilă pentru aproape 238.000 de decese premature în fiecare an în rândul europenilor, iar în întreagă lume sunt 6,7 milioane de decese. Noile norme propuse de către Comisia Europeană în 2022, în cadrul Pactului Verde European, urmăresc reducerea – în următorii 10 ani – cu peste 75% a numărului deceselor cauzate de nivelurile crescute ale principalului factor poluant al aerului – pulberile fine în suspensie (PM2,5), deoarece acestea depășesc limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.
Cele mai importante surse de poluare a aerului la nivel global sunt: industria și furnizarea de energie, mijloacele de transport care folosesc combustibili poluanți, managementul deșeurilor, praful, activitățile agricole și încălzirea locuințelor folosind combustibili fosili.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, depășirea nivelurilor recomandate pentru calitatea aerului înseamnă riscuri pentru sănătate – boli cardiace sau pulmonare. Pe termen scurt, efectele expunerii la aer poluat sunt: tuse, durere în piept, iritarea ochilor, iar pe termen lung – diminuarea funcției pulmonare, dezvoltarea bolilor respiratorii mai ales la copii, agravarea bolilor pulmonare existente la adulți și mai ales la persoanele în vârstă, decesul prematur la persoane cu boli pulmonare. De asemenea, expunerea la aer poluat în timpul sarcinii are impact asupra sănătății fătului și poate determina greutate mică la naștere și naștere prematură.
Poluarea ucide 15.000 de oameni, anual, în România
România ocupă locul 45 în lume și locul 8 la nivel european în ceea ce privește rata de mortalitate cauzată de poluare în general, anual înregistrându-se aproximativ 15.000 de decese din cauza poluării aerului. De asemenea, potrivit unui raport Greenpeace România, România se află pe locul 15 printre țările cu nivel scăzut al calității aerului, iar Bucureștiul pe locul 51 în topul celor mai poluate capitale mondiale.
În acest context, sunt indicate reducerea activității în aer liber în perioade și în zonele cu trafic intens, limitarea timpului petrecut în anumite puncte de trafic aglomerat, limitarea folosirii autoturismului personal sau evitarea arderii deșeurilor.
Discussion about this post