Sezonul estival s-a încheiat deja de aproape o lună de zile însă plajele abundă încă de gunoaie lăsate în urmă de turiști. Resturile de mâncare, mucurile de țigară, dozele de sucuri, toate se regăsesc încă pe nisip. La Eforie Nord, după ce timp de două luni de zile au salvat de la moarte zeci de turiști și au încercat să le explice cât de periculos este să intri în mare atunci când este arborat steagul roșu, acum salvamarii s-au transformat și în voluntari de mediu. Iar de două zile strâng gunoaiele lăsate în urmă de turiști.
An de an, chiar și la câteva luni bune după plecarea turiștilor de pe litoral și încheierea sezonului estival, plajele românești rămân încă sub imperiul gunoaielor și deșeurilor lăsate în urmă de acestia. Ţigări, scutece folosite, sticle și ambalaje de plastic şi chiar hârtie igienică sunt aruncate pe plajă sau chiar în apă.
„Majoritate e de la turiști. Am găsit pamperși, am găsit casolete de mâncare, peturi, sticle de apă. În plus, asta depinde de civilizație, educație, de cei 7 ani de acasă. Vociferează că nu sunt ghene de gunoi pe plajă, dar cum vii cu casoleta cu mancare de acasă, nu poti să o si iei? E o chestiune de mentalitate”, a declarat Gelu Vătămănescu, șef serviciu salvamar Eforie.
Statisticile sunt îngrijorătoare, iar cantitățile de deșeuri strânse de pe plaja, cresc de la un an la altul. Degeaba avem sute de metri de nisip fin dacă acesta este plin de gunoaie. Peste tot sunt numai mucuri de țigară, resturi de mobilier, peturi, pahare de unică folosință.
Mai grav este însă faptul că multe dintre aceste deșeuri sunt aruncate sau duse de vânt în apa mării. Organizațiile de mediu colectează periodic deșeurile, dar de la an la an statisticile sunt din ce în ce mai îngrijorătoare. Impactul asupra mediului este unul extrem de nociv. Și în final tot oamenii au de suferit cel mai mult precum și mediul acvatic .
„Putem pivi poluarea ca impact asupra ecosistemului. Putem să o privim și efoist, poluarea asupra surselor noastre de hrană și de activitate ale noastre, pescuitul, hrănirea, consumul peștelui. Vorbim de un risc mare pentru că vorbim despre poluare cu microplastic. Nu mai sunt metale grele, dar există fertilizanți, detergenți și o cantitate de substanțe ce pot fi sursă de explozie algală generând un dezechilibru al ecosistemului. Să ne gândim la acest microplastic, că ajungem să dezechilibrăm ecosistemul”, a precizat Adrian Bilbă, biolog marin Eco Dobrogea.
Romania a primit de la Uniunea Europeană 12 miliarde de euro numai pentru implmentarea proiectelor de mediu. Dintre acestia 1,2 miliarde pot fi cheltuiti doar pentru proiectele ce vizează deșeurile. Numai că pe langă fonduri trebuie lucrat si la mentalitatea și educația celor care vin an de an să își petreacă vacanța pe litoralul românesc.
Discussion about this post