Sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor are un impact asupra multor aspecte ale vieţii lor. Potrivit unei scurte radiografii a UNICEF privind sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor din România, pe lângă stigmatizarea şi discriminarea socială, în unele cazuri, copiii şi adolescenţii care se confruntă cu probleme de sănătate mintală sunt expuşi riscului de a avea comportamente nesănătoase şi riscante, cum ar fi fumatul, consumul de alcool şi droguri sau comportamente sexuale riscante. În România, aproximativ 22.000 de copii şi adolescenţi trăiesc cu un diagnostic de boală mintală, iar mulţi alţii se confruntă cu diferite dificultăţi de dezvoltare, emoţionale sau cognitive. Se estimează că un număr mult mai mare de persoane cu nevoi psiho-emoţionale nu sunt diagnosticate şi, în consecinţă, nu beneficiază de un tratament şi de îngrijiri de sănătate mintală adecvate.
Performanţa şcolară poate fi, de asemenea, afectată, de exemplu, un copil cu tulburări de comportament care nu beneficiază de intervenţie de specialitate are o probabilitate de două ori mai mare de abandon şcolar decât un copil cu dezvoltare tipică.
De Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale, sărbătorită la 10 octombrie, UNICEF reafirmă dreptul fiecărui copil la o bună sănătate mintală şi la bunăstare, precum şi necesitatea de a investi în fiecare comunitate pentru a face din acest drept o realitate pentru copii şi tineri.
La nivel mondial, potrivit unui raport din 2021 al UNICEF „Starea copiilor lumii. În mintea mea: promovarea, protejarea şi îngrijirea sănătăţii mintale a copiilor”, se estimează că peste unu din şapte adolescenţi cu vârste cuprinse între 10 şi 19 ani trăieşte cu o tulburare mintală diagnosticată. Estimările mai arată că 86 de milioane de adolescenţi cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani şi 80 de milioane de adolescenţi cu vârste cuprinse între 10 şi 14 ani trăiesc cu o tulburare mintală la nivel mondial.
Radiografia publicată de UNICEF precizează că sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor români este mult mai afectată decât cea a copiilor din alte ţări. 33% dintre adolescenţii cu vârste între 11 şi 15 ani se simt trişti de mai multe ori pe săptămână, faţă de o medie de 13% în cele 45 de ţări incluse într-un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. De asemenea, un studiu din 2020 a arătat că aproape jumătate dintre tineri au avut gânduri de sinucidere cel puţin o dată, 27,1% erau trişti tot timpul şi nu puteau scăpa de tristeţe, iar 21,5% s-au simţit depresivi uneori în ultimele şase luni.
În România, printre cele mai frecvente tulburări psihice diagnosticate în ultimii ani se numără: tulburările de conduită (24,19%), tulburări de deficit de atenţie şi hiperactivitate (22,65%), tulburările de anxietate (19,23%), tulburările din spectrul autist (14,47%), episodul depresiv (9,14%), tulburările de ataşament (4,3%), fobia şcolară (3,1%), tulburările de comportament alimentar (2,88%). Episoadele depresive în categoria de vârstă de peste 15 ani au fost de 69%, mult mai mare în comparaţie cu cele raportate la vârste mai tinere.
Pentru copiii refugiaţi sau pentru copiii şi adolescenţii din zonele rurale sau din zonele defavorizate, accesul la serviciile de sănătate mintală este mai dificil. Sistemul existent este greu accesibil pentru copiii şi adolescenţii refugiaţi, care au nevoi urgente şi specifice de sănătate mintală. Serviciile de sănătate mintală pentru copiii vulnerabili ar trebui să fie asigurate prin finanţarea serviciilor de e-medicină, e-consiliere, e-terapie sau prin cabinete mobile de sănătate mintală. Este nevoie de extinderea serviciilor de sănătate mintală din sistemul public, astfel încât să răspundă nevoilor reale de îngrijire a sănătăţii mintale a copiilor şi adolescenţilor în zonele geografice şi în mediile unde acestea lipsesc sau sunt insuficiente. Se recomandă sprijinirea financiară a familiilor vulnerabile unde există copii cu afectări psihice, pentru a accesa servicii de sănătate mintală în mod regulat.
„Fiecare copil are dreptul la o bună sănătate mintală şi la bunăstare. Realizarea drepturilor copiilor depinde de aceasta şi trebuie să ne asigurăm că aplicăm toate politicile adecvate şi că avem resursele necesare pentru a oferi cele mai bune servicii, pentru toţi copiii din România, dar mai ales pentru copiii vulnerabili şi refugiaţi”, a declarat Anna Riatti, Reprezentanta UNICEF în România.
Discussion about this post