Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a votat astăzi proiectul de lege de modificare a OUG 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
Din totalul de 264 de voturi, 212 au fost „pentru”, iar 52 au fost „abțineri”. Modificarea legislației, în urma demersurilor instituționale constante ale Asociației de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța (ADDJC), permite, astfel, deblocarea unui proiect esențial pentru România: reabilitarea Cetății Histria. Este vorba despre un proiect în valoare de 10 milioane de euro, pentru care a fost identificată finanțarea, prin fondurile europene provenite din mecanismul I.T.I. „Delta Dunării”.
Ana-Maria Vătămanu, președintele ADDJC: „Am reușit să deblocăm în 7 luni acest proiect ținut 9 ani în sertarele administrației publice locale„
„La nivelul ADDJC, am avut această inițiativă de a găsi varianta legislativă potrivită, împreună cu o echipă extinsă de experți din mai multe instituții, după ce am constatat că, timp de aproape un deceniu, problema care privea reabilitarea Cetății Histria era blocată în diverse hățișuri birocratice. În nouă ani, administrația publică locală nu a reușit să găsească o soluție pentru a reabilita monumentul istoric inclus în zona protejată a Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD)”,
a declarat Ana-Maria Vătămanu, președintele ADDJC.
Aceasta a mai subliniat că, pentru modificarea legislației, Asociația a lucrat în ultimele luni cu parlamentari ai României, cu specialiști ai Ministerului mediului, apelor și pădurilor, ai ARBDD, ai Academiei Române și ai Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare „Delta Dunării”.
Concret, proiectul de lege votat astăzi de Camera Deputaților, care a trecut de Senat, în aceeași formă, în 13 septembrie 2023, prevede modificarea unui singur articol din OUG Nr. 57/2007. Este vorba despre Art. 23 (1), care în noua formă a legii are următorul cuprins: „În rezervaţiile ştiinţifice sunt interzise orice activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, protejare, reabilitare, promovare, punere în valoare și asigurare a continuității existenței obiectivelor pentru care au fost constituite, cu limitările descrise în planurile de management, cu acordul Academiei Române şi al administratorului ariei naționale protejate”.
Etapele de lucru până la legiferare
Ana-Maria Vătămanu a explicat și în ce au constat pașii făcuți în cele șapte luni de până la adoptarea modificării legislative în Parlament.
„În data de 14 martie 2023, a avut loc prima discuție pe această temă la care am participat și eu, în calitatea mea de președinte al ADDJC. A fost o ședință organizată la Consiliul Județean Constanța. La acel moment, însă, nu s-a stabilit nicio variantă concretă de lucru. Am continuat, însă, la nivelul ADDJC, demersurile necesare și ne-am îndreptat către toate instituțiile care am considerat că ne pot sprijini în deblocarea problemei. După aproximativ două săptămâni, la inițiativa Guvernatorului Deltei Dunării, a avut loc o a doua întâlnire, de data aceasta la Tulcea, la sediul ARBDD. La această întâlnire de la începutul lunii aprilie, am participat alături de domnii Gabriel Teodosie Marinov – Guvernatorul Deltei Dunării, Ilie Petre – Președintele ADI ITI Delta Dunării, Marian Tudor – director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare «Delta Dunări», precum și alături de mai mulți experți din aparatul de specialitate al ARBDD”,
a mai spus președintele ADDJC.
Ana-Maria Vătămanu susține că, odată cu prima întâlnire de la ARBDD, echipa de lucru a început să analizeze toate variantele legislative care să permită demararea lucrărilor de reabilitare a Cetății Histria.
„Acesta a fost, de altfel, momentul în care am și găsit împreună soluția legislativă potrivită, prin modificarea Art. 23 (1) din OUG Nr. 57/2007. După găsirea soluției, au urmat mai multe întâlniri la ministerul Mediului și la ARBDD. Odată ce am identificat această variantă legislativă, pe care, alături de întreaga echipă, am dublat-o de toată documentația tehnică necesară, proiectul a trebuit să își urmeze cursul firesc în Parlament, unde ne-am bucurat de sprijinul total al parlamentarilor coaliției de guvernare. Inițiatorii proiectului de lege au fost parlamentarii social-democrați Vasile Dîncu, Lucian Trufin, din partea Senatului, și Ana-Maria Cătănuță, Mirela Furtună, Bogdan Gruia Ivan, din partea Camerei Deputaților. Totodată, Marian Crușoveanu, deputat PNL din Constanța, a făcut toate demersurile necesare pentru prezentarea proiectului de lege în fața colegilor dumnealui liberali, astfel încât lucrurile să fie bine înțelese și, ulterior, proiectul să fie sprijinit la vot. Acesta a fost parcursul care a făcut ca astăzi, 24 octombrie 2023, proiectul de lege să fie adoptat și de Camera Deputaților. Practic, în aproximativ jumătate de an, am deblocat, împreună cu echipa de lucru, o problemă pentru care administrația publică locală nu a găsit o soluție timp de 9 ani. Le mulțumesc tuturor celor care au muncit în aceste luni alături de noi! Vă mărturisesc că am avut alături profesioniști desăvârșiți, din diverse instituții publice, care s-au dedicat cu totul rezolvării acestei situații privind Cetatea Histria, un obiectiv național pe care, sunt sigură, cu toții îl iubim și cu care ne mândrim”,
a mai declarat președintele ADDJC.
Odată cu intrarea în vigoare a noului act normativ, lucrările de reabilitare a Cetății Histria ar putea fi demarate anul viitor, mai arată Ana-Maria Vătămanu, însă, de aici înainte, atribuțiile revin exclusiv Consiliului Județean Constanța.
„Așa cum am precizat, finanțarea pentru Cetatea Histria există, legislația a fost actualizată, deci lucrările de reabilitare ar putea începe chiar de anul viitor, nu ne mai ține nimic în loc. Tot ce mai trebuie făcut este transmiterea de către Consiliul Județean Constanța a unei scrisori de intenție și a celorlalte documente necesare obținerii finanțării prin I.T.I. Este doar o procedură, însă trebuie urmată cât mai repede de CJC, pentru a fi semnat contractul de finanțare, evitând riscul pierderii banilor”,
a explicat Ana-Maria Vătămanu.
Discussion about this post