„Insulele de Căldură” vor face prăpăd în orașele fără parcuri sau cu spații verzi puține și fără copaci. Ce sunt aceste insule, vă explicăm imediat, cu ajutorul unui om de știință, dar mai întâi să justificăm de ce abordăm subiectul acum, înainte de iarnă. Simplu, pentru că ierni nu prea o să mai avem, decât cu numele iar meteorologii, după cum știți au anunțat valori mari pentru octombrie, cu mult dincolo de clasicul acestei luni.
„Generațiile aceastea din păcate trebuie să se adapteze la o serie de schimbări cu care nu au mai avut de-a face, până acum. Vă dau un singur exemplu, valurile de căldură sunt mai frecvente și mai intense față de trecut. Scade probabilitatea să ai episoade cu ninsoare. Sunt generații care nu vor mai vedea atât de des ninsoare, însă viscolele pot să apară și în contextul schimbărilor climatice. Un viscol care se produce în prezent să aibă o intensitate mult mai mare decât un viscol de acum 20 de ani.“, ne explică cercetătorul Bogdan Antonescu.
cercetătorul Bogdan Antonescu.
Și acum, despre insule! Așa cum scriam în mai multe articole, lipsa parcurilor din Constanța va costa scump întreaga comunitate. Și da, spațiul verde de la gară, care oricum nu se va îmbogăți în verde, ci probabil va sărăci după reabilitare, plus Tăbăcăriei, cel sub hegemonia comercială a mall-ului nu pot fi numite parcuri. Cât despre arborii Constanței, de la trotuare, cei care ar mai păzi lumea de arșiță, verile viitoare, sunt zilnic amenințați de muncitorii care fac lucrări pe drumurile publice.
„Insulele de căldură sunt un lucru artificial. Faptul că există construcții multe, aglomerate, că aceste construcții sunt făcute din betoane, că avem asfalt influențează modul în care intră aerul în oraș și modul în care se încălzește orașul. Practic, o suprafață ca aceasta de beton-asfalt absoarbe mai multă căldură în timpul zilei, pe care o degajă în timpul nopții.”, detaliază expertul în fenomene meteo extreme.
Aceste insule sunt aglomerări de clădiri, cu spații verzi foarte mici sau deloc. Asta avem și în Constanța și în Mamaia Nord.
Aglomerare de blocuri.
„Am construit fără să ținem cont de asta, când ai un oraș mare, ai construit fără să te gândești neapărat la insula de căldură urbană și construiești după orice regulă. Ar trebui să ne gândim cum construim, ca să circule aerul în interiorul orașului. Să construim ținând cont de aceste schimbări climatice. Să permiți aerului să circule în oraș, să produci o răcire artificială. Să vorbim despre ce am tăiat, copacii. Sunt o sursă importantă, se reduc temperaturi când ai păduri, lacuri, tot ce înseamnă suprafață de pădure se traduce printr-o scădere a temperaturii. Lacurile au și ele o constribuție și faptul că distrugi o pădure, crești probabilitatea să ai elemente extreme. Zonele de pădure, parcurile sunt esențiale, reduci insula aceasta de căldură. Să extindem aceste spații verzi, pentru că ele contribuie la reducerea mortalității asociate căldurii din oraș.“, sunt sfaturile omului de știință Bogdan Antonescu.
În alte cuvinte, și sper să citească asta și cei de la primăria Constanța, copacii, verdeața pot face diferența între viață și moarte. Avem nevoie de asta, mai ales în zonele aglomerate, pentru a preveni cazuri de oameni căzuți pe stradă din pricina căldurii, în timpul verii.
Aglomerare de blocuri.
„Putem să avem creșteri în anumite regiuni și cu șapte grade Celsius, în insulele de căldură. Radiațile ne afectează, stresul termic a crescut. Avem un stres termic din ce în ce mai mare, față de anii trecuți, pentru că avem temperaturi mai mari și pentru că avem insulele de căldură.“, completează Bogdan Antonescu.
cercetătorul Bogdan Antonescu.
Iar incendiile și inundațiile care au făcut ravagii și în Europa, anul acesta anunță deja o nouă eră.
„Când ne gândim la fenomenele acestea extreme, ar trebui să ne gândim la o combinație pe de o parte la creșterea temperaturii globale care poate favoriza aceste fenomene, prin vaporii de apă din atmosferă dar să ne gândim că aceste fenomene existau și în trecut. Dar ce se întâmplă pe fundalul schimbărilor climatice este că modificăm caracteristicile acestor fenomene, devin mai frecvente, mai intense. Secetă, incendii de vegetație.”, susține Bogdan Antonescu.
Soluții avem, împăduriri masive, conservarea verdelui existent și:
„La nivel macro, cea mai simplă soluție ar fi reducerea gazelor cu emisie de seră. Să mergem direct la cauză. Trecerea la energii regenerabile, de la fosil la regenerabilă. Eoliene, panouri solare, energie din baluri, sunt multe lucruri.“, sunt sfaturile cercetătorului.
Discussion about this post