Ritmul în care românii exclamă „Adio, România” este egalat doar de cel în care străinii spun „Bine te-am găsit!”. Nepalezi, srilankezi, indieni sau etipopieni își câștigă deja o pâine cinstită, pe plaiuri mioritice. Fără ei, afaceri întregi s-ar prăbuși, însă tot ei ar putea să ne remodeleze societatea într-un mod radical, o spun specialiștii îngrijorați de fenomenul care cuprinde toată țara.
„E un pericol pentru România, pentru forța de muncă din România. Hai să facem o comparație cu Marea Britanie! Au venit foarte mulți emigranți dar ei nu au înlocuit forța de muncă de acolo, britanicii s-au specializat în meserii mai bănoase, productive, care le aduc mai mulți bani, iar job-urile mai sărace au fost luate de acești emigranți. În România, din păcate forța de muncă este înlocuită cu cea din străinătate, pentru că românii pleacă din ce în ce mai mulți în occident. Suntem a doua țară după Siria în ceaa ce privește exportul de muncă, de oameni din țara de origine. Da, e bine că ai cu cine să lucrezi, dar pericolele demografice pe termen lung sunt foarte mari, sunt oameni cu alte religii, obiceriuri, cu alt mod de a trăi, iar acest lucru poate să schimbe România din rădăcini, din prisma securității vieții de zi cu zi. În Paris sunt zone în care nu mai ai acces, îți este frică să ieși noaptea din casă din cauza infracționalității și a sărăciei din acele zone”, explică analistul economic Adrian Negrescu.
România îmbătrânește pentru că își exportă tinerețea. Șase milioane de români trăiesc în alte țări, iar cei mai mulți dintre ei mai au ani buni de muncă în față. Se vor osteni însă ca să bage pani în PIB-ul altări altor state, căci România lor natală i-a alungat cu taxe multe și oportunități puține.
„Suntem țara în care din câștigul nostrum brut 60 la sută din bani se duc la stat, inclusiv taxele… O reducere a taxelor este esențială, în condițiile în care avem cele mai mari taxe pe salariul minim din UE. Pănă nu rezolvăm problema asta, nu facem nimic. Ca să dai unui om 3000 de lei pe lună, mai dai 3000 de lei statului român”, declară Adrian Negrescu.
3.000 de lei pe lună câștigă un muncitor strain dispus să facă și ore suplimentare. Este un salariu la care românii spun „pas” și străinii, „unde semnez?”. Ne referim desigur, nu la francezi, austrieci sau germani, la ei muncim noi. Este vorba despre nepalezei, srilankezi sau indieni. Sunt unii dintre cei mai mari fani ai pieței de muncă din România.
„ Apelezi la forță de muncă din străinătate pentru că nu găsești oameni dispuși să lucreze în construcții, nu găsești sudori, zugravi, instalatori, nu mai sunt românii aceia, pentru că cei mai mulți au plecat în străinătate, au ales să lucreze pe niște proiecte unde sunt plătiți mai bine. Necesarul de forță de muncă în sectorul construcțiilor de este de vreo 400.000 de oameni. Noi nu avem în momentul de față oamenii respectivi, motiv pentru care importăm forță de muncă. Și la alimentară vedem mai mulți străini, pentru că românii nu sunt dispuși să lucreze pe salariul minim pe economie și caută să se ducă în strănătate, caută alte soluții de a supraviețui. E o bombă socială, bombă economică, pe care noi nu o conștientizăm”, avertizează reputatul analist.
„În perspectiva următorilor 10 ani, vreo 1,8 milioane de români, decrețeii născuți în anii 60-70 vor ieși la pensie. Noi avem acum, în acest moment vreo cinci milioane și ceva de angajați. Dacă 1,8 milioane dintre ei vor ieși la pensie, te întrebi, cu cine vom mai face activitate economică în România. E un mare pericol pentru România, măcar din prisma indentității naționale, a modului în care vrem să ne desfășurăm viața în această țară. Nu spun că străinii sunt răi, dar e vorba de a te proteja pe tine ca nație și de a te sigura că românii pot duce o viață mai bună și apoi să te gândești la ce forță de muncă imporți”, susține Adrian Negrescu.
„Să ne asigurăm că pe acei oameni îi pregătim pentru a trăi la standardele din România, pentru a se adapta modului nostru de a trăi, pentru că ei din păcate vin cu niște modele de țări din lumea a treia și din păcate replică acel mod de viață în țara noastră. Acest lucru poate să ducă la o bombă socială în perspectiva următorilor ani. În primul rând, statul ar trebui să se gândească la români și de a avea un job mai bun, de o meserie cerută pe piața română. Ar trebui declanșat un program național. Noi suntem pe ultimul lor la pregătire profesională în Europa”, concluzionează specialistul.
În România mai trăiesc puțin peste 19 milioane de oameni, iar statisticile arată că în 2020 s-au născut în cei mai puțini copii din ultimul secol, iar primul semestru din 2023 prezintă cel mai mic număr din ultimii 145 de ani. Iar ce ne îngrijorează este că singurul mod în care a crescut populația noastră a fost prin import de forță de muncă străină.
Discussion about this post