Secvențele virusului rujeolei ce a determinat declararea, în data de 5 decembrie 2023 a epidemiei la nivel național, au fost obținute, la fel ca și în 2003, 2010 și 2016, exclusiv în Laboratorul Infecții Respiratorii Virale din Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, recunoscut de către Ministerul Sănătății și acreditat în fiecare an de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), încă din 2004, ca Laborator Național de Referință pentru Rujeolă și Rubeolă.
Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, epidemia actuală este determinată de genotipul D8 al virusului rujeolei, secvențele analizate fiind 100% identice cu cele identificate în India, Indonezia, Australia și Malaezia (baza de date MeaNS2 și GenBank). Epidemiologia moleculară sugerează că există diferite lanțuri de transmitere, indicând că aceasta este activă în întreaga țară. Rujeola sau pojarul debutează cu febră înalta, tuse seacă, ochi inflamați, durere în gât, iar după câteva zile erupție cutanată. Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, datorită vaccinării împotriva rujeolei, în perioada 2000 – 2018 numărul deceselor cauzate de rujeolă la nivel mondial a scăzut cu 73 % evitatându-se astfel 23 de milioane de decese. Imunizarea prin vaccinare, spun medicii, este cea mai sigură metodă prin care pot fi protejați copiii împotriva anumitor boli infecțioase precum rujeola, rubeola, poliomielita, tusea convulsivă, difteria, tetanosul sau hepatita virală B.
