Multe state obișnuite cu ierni albe primesc acum mai multă ploaie decât zăpadă. Un nou studiu realizat de o echipă de la Dartmouth College arată că, în ultimii 40 de ani, criza climatică provocată de om a redus stratul de zăpadă în majoritatea zonelor din emisfera nordică, amenințând resursele de apă cruciale pentru milioane de oameni.
O parte a problemei a fost dată de faptul că este dificil de măsurat cu exactitate căderile de zăpadă, iar datele științifice provenite din observațiile de la sol, sateliți și modele climatice au dat semnale contradictorii cu privire la rolul schimbărilor climatice în scăderea stratului de zăpadă. În unele zone, în lumea noastră mai caldă, zăpada a fost chiar mai multă.
Potrivit studiului transmis de CNN, schimbările climatice au provocat scăderi semnificative ale zăpezii în nordul lumii începând cu anii 1980. Zonele din sud-vestul și nord-estul SUA, precum și din Europa Centrală și de Est (regiune în care se regăsește și România), au înregistrat cele mai mari scăderi legate de încălzirea globală, între 10% și 20% pe deceniu.
„Este foarte clar că schimbările climatice au avut un impact negativ asupra zăpezii și apei. Și fiecare grad suplimentar de încălzire va lua o parte din ce în ce mai mare din resursele de apă din zăpadă”, a declarat Alexander Gottlieb, autorul principal al studiului și doctorand la Dartmouth College.
Mai puțină zăpadă înseamnă mai puține rezerve de apă
Multe dintre rezervele de apă din lume sunt deja amenințate de schimbările climatice prin secetă și valuri de căldură care devin tot mai frecvente și mai intense.
Pe măsură ce planeta continuă să se încălzească, studiul a constatat că multe zone foarte populate care se bazează pe zăpadă vor înregistra pierderi tot mai mari în ceea ce privește disponibilitatea apei în următoarele câteva decenii.
Zăpada ajută la prevenirea incendiilor de vegetație sau poate reduce intensitatea acestora. Spre deosebire de ploaie, care se poate scurge rapid, zăpada se topește încet în timp și poate asigura o eliberare lentă și susținută de apă în sol, ceea ce face mai puțin probabilă aprinderea și oferă mai puțin combustibil pentru propagarea incendiilor.
De asemenea, reducerea stratului de zăpadă are un cost semnificativ pentru locurile care se bazează pe activitățile recreative de iarnă, cum ar fi schiul și snowboardingul, ca principale motoare economice.
Multe stațiuni de schi din emisfera nordică se confruntă deja cu astfel de provocări, multe dintre ele bazându-se acum pe tunurile de zăpadă pentru a se asigura că există suficientă zăpadă pentru ca afacerile să rămână operaționale.
Unele locuri se apropie de praguri de temperatură care vor face ca până și zăpada produsă de mașini să devină neviabilă.
Citește și:
