DIICOT: Au crescut semnificativ cazurile de materiale pornografice autoproduse de minori şi distribuite pe aplicaţii de chat

Progresul tehnologic a determinat la nivel mondial migrarea masivă a activităţilor infracţionale în mediul virtual,  fenomen vizibil şi în România, unde a crescut numărul atacurilor de tip phishing sau ransomware, fraudele cu criptomonede, dar şi tot mai multe cazuri de pornografie infantilă prin sisteme informatice, în special cu materiale autoproduse de minori, se arată în bilanţul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pe anul 2023.

Raportul arată tendinţele din România în legătură cu infracţiunile informatice:

• s-a păstrat tendinţa în privinţa infracţiunilor la regimul comerţului electronic – activităţi de tip skimming (compromiterea şi fraudarea instrumentelor de plată electronică având loc de regulă în afara teritoriului României, la nivel teritorial având loc, în general, doar planificarea activităţilor infracţionale);
• a crescut numărul atacurilor de tip phishing, fiind vizate aproape toate instituţiile bancare din România;
• atacuri de tip ransomware – cryptolocker în scopul perturbării funcţionării anumitor sisteme informatice;
• atacuri de tip SIM swap (clonarea cardului SIM) – o nouă modalitate de furt de identitate, în scopul obţinerii codurilor de acces aferente;
• creşterea atacurilor de tip business email compromise şi creşterea numărului fraudelor informatice, constând în accesarea conturilor virtuale şi transferarea fără drept a criptomonedelor;
• creşterea numărului de cazuri tip investment fraud – s-a înregistrat o creştere semnificativă a fraudelor implicând platforme de investiţii în criptomonede, însă majoritatea faptelor sesizate au fost calificate ca infracţiuni de înşelăciune, săvârşite prin mijloace electronice de comunicare.

Totodată, potrivit DIICOT, au crescut semnificativ cazurile de pornografie infantilă prin sisteme informatice, în special a materialelor autoproduse de minori, distribuite ulterior pe aplicaţiile de chat, dar şi a activităţilor de ‘grooming’ online a minorilor, pe reţelele sociale, cu scopul de a îi supune abuzurilor sexuale.

În materia traficului de persoane, arată DIICOT, se observă folosirea frecventă a mediului online pentru recrutarea victimelor şi promovarea serviciilor oferite de victime pe piaţa prostituţiei ori în materia videochat.               

Cât priveşte fenomenul migraţiei ilegale, se constată prevalenţa noului mod de operare, fiind folosite instrumentele legale pentru a crea un paravan aparent licit de intrare a unor cetăţeni non-UE (din spaţiul asiatic) în România, disimulat în contracte fictive de muncă, menţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.