La 1 Martie se celebrează Mărţişorul, triumful primăverii asupra iernii, obiectul cu şnur alb şi roşu fiind un simbol al reînnoirii timpului şi al renaşterii naturii.
Tradiția mărțișorului este prezentă nu doar la români, ci şi la bulgarii şi albanezii din Balcani, iar șnurul împletit este simbolul acestei sărbători.
Cu toţii primim sau dăruim mărţişoare de 1 martie. Mărţişorul este o tradiţie care se sărbătoreşte diferit în diverse zone ale ţării. Dăruit de 1 martie, este un obicei specific românesc. În această zi, bărbaţii oferă doamnelor şi domnişoarelor apropiate mărţişoare, despre care se consideră că sunt aducătoare de fericire si noroc. În Bucovina, însă, cei care primesc mărţişoarele sunt bărbaţii.
Tradiţional, mărţişoarele sunt formate dintr-un şnur împletit roşu cu alb, cu care se leagă simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar.
Apărut în mediul rural, mărţişorul a fost preluat la oraş sub formă de monedă de argint sau aur, atârnată de un şnur. Aici a suferit diverse transformări – a fost asimilat rapid la un breloc cu şnur rosu-alb şi purtând semne de noroc sau de dragoste : trifoi cu patru foi, carte de joc, inimă. Treptat, obiceiul s-a schimbat, astfel că, în prezent, obiectul care atârnă de şnur s-a diversificat. Pot fi mărgele cu pene, scoici, animale, zodiace, iniţiale ale numelor, flori, animale etc.
Prima zi a primaverii a fost sărbătorită încă de acum 8.000 de ani, de pe vremea dacilor. Atunci, mărţişoarele erau pietricele albe şi rosii, înşirate pe o aţă. Obiceiul dăruirii mărţişorului îşi are originea în credinţele şi practicile agrare.
După unele tradiţii, firul Mărţişorului ar fi tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.
Se credea că purtătorii mărţişorului nu vor fi arși de soare pe timpul verii, că vor fi sănătoşi şi frumoşi ca florile, plăcuţi, drăgăstoşi, bogați şi norocoși, feriţi de boli şi de deochi. Aromânii puneau mărţişorul în ajunul zilei de 1 martie, adică în seara zilei de 28 sau 29 februarie.
Discussion about this post