Pentru creștinii ortodocși, ziua de astăzi marchează începutul Săptămânii Albe, cunoscută și sub denumirea de Săptămâna Brânzei. Această săptămână are loc înainte de Postul Sfintelor Paști ortodox, care durează 40 de zile și este cel mai lung și mai aspru post de peste an.
Învierea Domnului Iisus Hristos este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox.
Potrivit doxologia.ro, înainte de Postul Mare are loc o perioadă de trecere numită în popor Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei. În această săptămână, nu se consumă carne, iar în zilele de miercuri și vineri se face dezlegare la ouă, lapte, brânză și pește.
Alimentele permise în această perioadă simbolizează haina luminoasă a postului pe care urmează să-l începem. Această perioadă îi întărește din punct de vedere duhovnicesc pe credincioși pentru zilele de post care urmează, fie prin cântările de la strană, fie prin ansamblul rânduielilor liturgice specifice acestei săptămâni.
Tradiții și obiceiuri
Tradițional, în noaptea sâmbetei plăcintelor, spre duminica Lăsatului Sec de brânză, se fac focuri pe dealuri, prin curți și grădini, curățându-se și arzându-se uscăturile.
Apoi oamenii se odihnesc pentru a petrece și duminica de Lăsatul Secului de brânză. La mesele îmbelșugate din duminica Lăsatului Sec de brânză, nu poate lipsi “bulzul”, făcut dintr-un boț de mămăligă, în mijlocul căruia se pune brânză grasă de oaie și apoi este copt pe jăratec. Un alt obicei este “bătutul halviței”: halvița se atârnă de o sfoară în tavan, iar copiii încearcă să o apuce cu gura.
Superstițiile spun că pe sfoara rămasă de la „bătutul halviței” se fac din loc în loc atâtea noduri câți membri are familia, apoi i se dă foc. Ultimul nod înaintea căruia se stinge sfoara desemnează cel mai norocos membru al familiei în acel an.
