A tunat și i-a adunat. Schimb de tabere, săgeți trimise de la unul la altul, proiecte mărețe, planuri fabuloase – toate curg în această perioadă, iar candidații par mai degrabă niște vânzători ambulanți care își promovează marfa. Că doar… se luptă pentru urbea din care au tot mușcat unul și altul, de-a lungul vremii și au pe cine da vina, pe principiul “vai, dar cine v-a lucrat aici?!”
S-a cam dus amploarea grătarelor electorale, a găleților inscripționate ori a cozonacilor cu ambalaj cu sigla partidului. Acum, campania se face cu reel-uri, postări, share și like, unde elanul editorial mai patinează și pe lângă realitate, iar uneori chiar ia o trântă serioasă.
Așadar, nu se mai dau mici rumeniți bine la foc, în aer liber, dar sunt scalate frecvent… “gogoși”, pe ideea “vedem noi mai tărziu”. Până la urmă, important este să ajungă în fotoliul vizat. E ca la o cursa de atletism. Trag toți cu discursurile, apoi se odihnesc în “jilț”, ca primi – pardon! – gospodari ai orașului.
Unii localnici au totuși noroc, alții au… de așteptat, până la următoarele alegerei. Desigur, dacă se mobilizează să și ajungă la vot.
Discussion about this post