Doar obeliscul din Costinești e mai vechi decât aceste șezlonguri din plastic, folosite an de an în sudul litoralului. Sigur, nu asta deranjează, vechimea, pentru că până la urmă e bine că nu sunt aruncate, ci reciclate în stil estival. Problema este prețul, adică pe aceste plastice, turistul (pentru că localnicul sigur nu face asta) trebuie să dea minim 60 de lei, dar pe anumite plaje prețul ajunge și la 100 de lei. Aici ne referim în principal la Costinești și Eforie Nord. Fix din acest motiv, în ambele stațiuni am găsit foarte, dar foarte multe șezlonguri goale.
Cei mai mulți au preferat să-și aducă de acasă un cearșaf, o pătură, ceva pe care să stea, ori pur și simplu s-au așezat direct pe nisip.
Sunt însă curios dacă patronii de beach-bar-uri se miră de situație, daca i-a surprins treaba asta: „Cum, dacă punem niște preturi exagerate ne ducem în cap? Hmm, ciudat”.
Sper să citească acești antreprenori fără idee despre marketing și afaceri durabile și următoarele rânduri: Dacă tot țineți prețul atât de sus, dați omului o limonadă, o bere, două din partea casei! O să vă opresc înainte să începeți retorica aia, că aveți puțin timp de sezon și trebuie să faceți bani și că nu puteți să dați ceva gratis! Nu e gratis, pur și simplu îndulciți prețul. La cantititatea de bere pe care o luați, două halbe nu înseamnă nimic.
Bine, dacă vă zgârciți, atunci să nu vă mire că se vor zgârci în continuare și turiștii și vă vor lăsa pe dumneavoastră să stați cu prietenii și neamurile pe șezlongurile goale, iar lor știm bine că le veți da gratis. Bravo, sunteți mari afaceriști!
