România avea o inflație de 2,6% în 2020, în 2021 se dublase, ajungând la 5,1%, în 2022 a ajuns la 13,8%, iar din 2023 a început trendul descendent, la început la 10,4%, la final de 2023, în prezent, fiind de 5,4%, urmând ca la final de 2024 să avem în jur de 4%.
Tocmai de aceea, cunoscând și anticipând efectele acestui val de inflație asupra puterii de cumpărare, strategia celor din Partidul Social Democrat, în zona guvernamentală, a fost aceea de a acționa gradual, în trei etape, în perioada 2022-2024, etape, și anume:
2022 – anul compensării pierderii de putere de cumpărare;
2023 – anul stabilizării puterii de cumpărare;
2024 – anul creșterii puterii de cumpărare.
Acțiunile au fost diferite, pentru că și inflația se resimte și afectează diferit puterea de cumpărare.
Iar dacă ne uităm la datele statistice, la o inflație cumulată în jur de 35%, vedem următoarele:
a. salariul mediu net a crescut cu 43%, de la 3.620 lei la 5.176 lei, un plus de 10 puncte procentuale peste inflație;
b. salariul minim brut a crescut cu 66%, de la 2.230 lei la 3.700 lei, un plus de 31 de puncte procentuale peste inflație;
c. pensia minimă a crescut cu 60%, de la 800 lei la 1.281 lei, un plus de 25 puncte procentuale peste inflație;
d. pensia medie a crescut cu 55%, de la 1.450 lei la 2.252 lei, iar din luna septembrie a ajuns la 2.761 lei, ceea ce înseamnă o creștere medie de 90% față de nivelul din 2020, respectiv 55 puncte procentuale peste inflație.
„La finalul acestui an, putem trage concluzia clară că puterea de cumpărare reală a crescut în acești ani, deși vor fi multe voci care vor spune că se putea și mai mult sau și mai bine.” a declarat Adrian Câciu, ministrul PSD al Investițiilor și Proiectelor Europene
Discussion about this post