Tulcea, fruntașă la procentul de deșeuri reciclabile colectate. Delta Dunării rămâne mult în urma județului

În cadrul seriilor de dezbateri Danube Talks, organizate în cadrul Festivalului Dunării, a fost pus în discuție alături de reprezentanții ONG-urilor de mediu și ai autorităților publice locale și naționale managementul deșeurilor plutitoare și importanța cooperării transfrontaliere pentru protejarea Deltei Dunării. În acest context, au fost prezentate rezultatele studiului realizat de Asociația MaiMultVerde în parteneriat cu Ecopolis care a analizat sistemul de management al deșeurilor din Delta Dunării cu scopul de a identifica gradul de acoperire și eficiența acestuia.
 
„Potrivit studiului realizat în 2023 de Asociația MaiMultVerde, sectorul românesc al Dunării transportă anual, la intrarea în țară, aproximativ 100 de tone de plastic. Delta Dunării este cel mai fragil teritoriu, fiind profund afectat de poluarea fluviului din amonte,  iar responsabilitatea managementului deșeurilor este pasată atât între cele 12 județe riverane, cât și între toate instituțiile cu factor de decizie asupra Rezervației Biosferei Delta Dunării. Festivalul Dunării reprezintă un pretext bun pentru a atrage încă o dată atenția asupra acestor probleme pe care le semnalăm și în studiul privind gestionarea deșeurilor în Delta Dunării.” a declarat Loredana Pană, expert advocacy MaiMultVerde.
 
Deși județul Tulcea este fruntaș în ceea ce privește procentul de deșeuri reciclabile colectate (peste 50%), Delta Dunării rămâne mult în urma județului cu o medie de 24% din totalul deșeurilor municipale colectate. În același timp, infrastructura deficitară pentru Sistemul Garație-Returnare face ca județul Tulcea și implicit Delta Dunării să se claseze pe unul dintre ultimele locuri din țară.
 
Concluziile Studiului privind gestionarea deșeurilor în Delta Dunării arată că această activitate a înregistrat progrese semnificative din 2020 până în 2023, în special datorită implementării sistemului de management al deșeurilor și aplicării stricte a sancțiunilor. Cu toate acestea, provocările legate de infrastructură și conștientizarea publicului persistă.
 
„Este nevoie de măsuri dedicate specifice Deltei Dunării: sunt necesare în continuare campanii de educație și conștientizare pentru a schimba comportamentele legate de deșeuri, dar și monitorizarea și evaluarea continuă a acestui fenomen. De asemenea, ARBDD ar trebui să includă în raportul său anual analiza privind situația gestionării deșeurilor din Delta Dunării și situația cazurilor de încălcare a legii privind depozitarea și colectarea corectă a deșeurilor, ca o dimensiune extrem de importantă pentru sănătatea ecosistemului deltaic”, spune Loredana Pană.
 
Impactul războiului din Ucraina asupra Deltei Dunării și a Mării Negre, dezbătut în cadrul conferințelor Danube Talks

Studiul și-a propus să facă și o analiză privind impactul creșterii traficului de nave maritime în Delta Dunării în contextul războiului din Ucraina. La nivel regional și central, nu există o astfel de analiză, deși traficul s-a dublat după începerea invaziei Ucrainei, fapt ce afectează calitatea aerului și a apei din zonă.  

Prezent la Sulina în ultima zi de festival, guvernatorul ARBDD, Bogdan Bulete, a declarat că instituția pe care o reprezintă ar trebui să aibă acces pe navele care tranzitează zona, să poată verifica modul în care se face managementul deșeurilor la bord. „În momentul de față nu avem dreptul să urcăm la bord. Am discutat cu Căpitănia și cu Poliția de frontieră. Trebuie să găsim o modalitate să modificăm legea. Există competențe mici la Autoritatea Navală și la Poliția de frontieră, dar ei au de fapt alte responsabilități și nu abordează acest subiect. Este o vulnerabilitate care trebuie rezolvată, iar alături de ei, un inspector de mediu ar trebui să aibă posibilitatea să urce la bord.”