Pentru a celebra Ziua Armatei Române, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, expune în format virtual, două dintre cele mai importante artefacte aflate în colecția instituției și în patrimoniul statului român. Este vorba despre cele două coifuri militare din bronz, datate în epocă romană și care provin din cercetările făcute în comuna Ostrov din județul Constanța.
Artefactele au fost descoperite în 1960, în necropola centrului militar și civil de la Durostorum. Ruinele orașului antic și ale castrului roman se află în prezent pe teritoriul orașului modern Silistra situat pe malul bulgăresc al Dunării, iar necropola acestuia se întinde și dincolo de granița cu Romania în comuna Ostrov. Unul dintre cele mai importante centre militare și civile de pe malul Dunării și important centru ecleziastic creștin în epocă romană târzie, Durostorum a fost și sediul legiunii legio XI Claudia, care a fost adusă aici de către împăratul Traian și a fost staționată în zonă până în secolul al IV-lea d. Chr.
Cele două coifuri de paradă sunt parte a echipamentului de cavalerie și au fost folosite probabil de către militari care exercitau serviciul activ în garnizoana Durostorum. Acest tip de descoperire nu este singulară, piesele au bune analogii în provinciile limitrofe dar și în restul Imperiul Roman, însă este destul de rară și prin urmare foarte importantă pentru istoria armamentului și echipamentului militar roman.
Ambele piese au fost datate în secolul al II-lea d. Chr., atât pe baza tipologiei cât și pe baza contextului de descoperire a acestora.
Prima pisă este un coif cu calota înaltă, sub forma unei bonete frigiene, decorat în partea superioară sub forma unui cap de vultur, cu o protecție laterală pentru zona urechilor și obrazului și ornat cu reprezentarea unor divinități protectoare (zeița Victoria cu coroană de lauri și ramura de palmier în mâni alături de zeul Marte în nuditate eroică, capul Gorgonei Medusa pe partea din spate a coifului și imaginea unui Dioscur împreună cu calul său pe protecția pentru urechi și lateralul feței), împreună cu motive zoomorfe (șarpele) și antropomorfe (doi cavaleri în galop). Analogii pentru această piesă avem în recenta descoperire a coifului de la Islaz, dar și în restul Imperiului Roman, cele mai cunoscute fiind cele de la Vechten (Olanda) și Crosby Garrett (Anglia). Datorită implicațiilor etnice ale acestui tip de coif, nu putem exclude în totalitate ideea că acestea erau purtate de către militari cu o anumită origine etnică, însă acest fapt nu poate deveni o regulă, întrucât nu avem dovezi suficiente în acest sens.
Cel de-al doilea coif este lucrat sub forma unei căști cu protecție pentru față (mască), protecție pentru ceafă și creastă metalică. El se păstrează fragmentar și a fost decorat în tehnici diferite, turnare, batere sau prelucrare la cald, cu motive geometrice (rețea rombică, scut oval), vegetale (ghirlande), zoomorfe (cap de mistreț pe partea din spate a coifului, șerpi, cap de leu) și mitologice (zeul Marte nud și cu cască pe cap, Victoria cu coroană de lauri în mână, grifon și Medusa). Masca este decorată cu figura Gorgonei Medusa, din care se mai păstrează doar imaginea părului acesteia.
La Durostorum au fost descoperite până acum 4 coifuri sau fragmente de coifuri romane, pe lângă cele două exemplare găzduite de muzeul nostru, alte două exemplare aflându-se în prezent în Muzeul Regional de Istorie din Silistra.
Discussion about this post