Una dintre puterile Europei, Spania își plânge cei peste 200 de morți. Numărătoarea neagră continuă, însă, iar dimensiunea reală a tragediei inundațiilor încă are să fie conturată de autorități, presă și în cele din urmă, de istorici.
Fenomenul este mult prea complex, iar scara la care s-a produs, mult prea mare ca să cuprindem toți factorii, însă noi ne vom concentra doar pe problemele ce le împărtășim cu spaniolii și o să scoatem în evidență fragilitățile noastre sistemice unde stăm mai prost ca ei.
Înainte să discutăm despre Galați, ceva inevitabil, având în vedere ce pagube au produs inundațiile aici, în acest an, vom vorbi despre Constanța. De ce? Imediat venim cu lămuriri.
Ce înseamnă inundații în mediul urban? Înseamnă că avem o canitate de apă mare, medie, imensă, nu stăm acum să apreciem, cuantificăm (e destul de greu), în fine, e un cumul de apă care nu poate fi preluat de sistemul de canalizare și nici de configurația orașului, cu poziționarea străzilor, clădirilor, în așa fel încăt să treacă fără să „înece” zone întregi.
Vă amintți toți cei care citiți acest articol, cum au tot fost inundate zone din Constanța, în urma unor precipitații seminificative. Vă rog să observați că evităm sintagme mari, extrauzate, cum ar fi Inundații catastrofale, Potop etc. Revenind, ne referim la precipitațiile semnificative care au inundat părți din oraș. De ce s-a întâmplat asta? Pentru că sistemul de canalizare e depășit și oricum, acesta nu are cum să preia o cantitate mare de apă venită într-un interval de timp restrâns.
Constucțiile făcute în mod haotic, la care se mai adaugă și mașinile fără număr (vorba manelistică) fac și ele ca inundațiile să-și sporească forța, în urban.
E nevoie, așa cum o spunea și primarul general al Capitalie, Nicușor Dan, de spații verzi mai mari, de pămâmânt care să preia și el din cantitatea mare de apă.
Avem nevoie de rigole, șanțuri, drumuri aerisite și multă verdeață încât să asigurăm o bună circulație a apei venite în cantități peste medie.
Mergem acum în Galați, județul Galați, mai precis în localitățile inundate în acest an. Aici avem următoarele probleme:
- casele sunt construite în zone inundabile, acolo unde nu trebuiau niciodată să priească aviz;
- sistemele pentru surgerea apei, canalizările, rigolele fie nu există ori sunt la un nivel scăzut;
- unii dintre gălățeni își ridică aceste case fix lângă cursul apei;
- barajele începute de Nicolae Ceaușescu au fost abandonate, asta în condițiile în care acestea puteau să redirecționeze apa către câmp, deci să prevină indundațiile în localități și să contribuie la irigare;
- animalele au murit pentru că sătenii nu au dat doi bani pe ele, mai exact le-au ținut priponite sau în lanț, cum e cazul bieților câini, iar aici nu există scuze;
- nu există încă un plan de județ, pentru redistribuirea apelor, în caz de inundații;
- nu există un sistem de îndiguire, iar puținele diguri care mai făceau față inundațiilor au fost distruse;
Imaginea de mai sus este dintr-o casă dinstrusă. Dumnezeu și Maica Domnului au făcut ca oamenii în pericol, din localitate să nu moară.
Având în vedere ultimele puncte din enumerare, înțelegem că următoarele inundații ne vor lovi practic fără gardă. Să luăm aminte la ce s-a întâmplat în Spania și să ne pregătim, iar politicienii, după ce termină cu circul de anul ăsta, să pună mâna și să se gândească la cum va face față România fenomenelor extreme, secetă și inundații, cu furtunile și tornadele la capitolul bonus de hazard! Nu putem doar să sperăm că nu vor fi, pentru că vor fi. Trebuie să gândim, să investim și să facem proiecte aplicabile de acum, în așa fel încât să rezistăm la ce vine.
Discussion about this post