Specialiștii avertizează că România nu este ferită de riscul producerii unui tsunami. Cu ocazia Zilei internaţionale de conştientizare asupra fenomenului tsunamiului, specialiştii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului au postat un mesaj prin care avertizează că astfel de fenomene se pot produce inclusiv în România, din cauza activităţii seismice din Marea Neagră.
Deşi în istoria recentă a României nu a fost înregistrat niciun tsunami devastator, în contextul crizei climatice care afectează întreaga planetă, frecvenţa şi intensitatea unor fenomene extreme au crescut, spun specialiştii, astfel că riscul producerii unui tsunami în România nu trebuie trecut cu vederea. Avertismentul vine de la specialiștii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, care au postat un mesaj de Ziua Internaţională de Conştientizare asupra Fenomenului Tsunamiului.
„Pe povârnișul continental al Crimeei sau al Anatoliei, coasta sudică a Mării Negre, se pot produce acumulări de sedimente pe râurile limitrofe care să se depună pe panta aceasta abruptă, care poate ajunge la 45 grade si asociat unui cutremur chiar de mică altitudine, să genereze un curent de turbiditate pe panta respectivă. Ce înseamna curent de turbiditate? Adica apa și sedimentele și acești curenți, prin căderea lor abruptă, pot genera mișcări hidrodinamice care vin să compenseze golul creat și să se producă un deranjament hidrodinamic, care să producă un val și țărmul cel mai apropiat este cel mai expus”, a explicat conf. dr. Glicherie Caraivan, cercetător științific Institutul GeoEcoMar Constanța.
Potrivit specialiștilor, documentele istorice atestă 22 de evenimente de acest tip, majoritatea generate de cutremure cu magnitudini mai mari de 6 grade pe scara Richter. La 31 martie 1901, un cutremur de magnitudine 7,2 în zona Shabla a provocat un tsunami major, cu valuri de aproximatix 4 metri înălțime, care au distrus coasta de sud a Mangaliei și satele din apropiere.
„Un tsunami în Marea Neagră se poate produce din mai multe cauze. Cea mai importantă ar fi cutremurele, al doilea ar fi alunecările submarine din zona pantei continentale, al treilea ar fi eliberarea unor pungi de gaze din sediment, iar al patrulea, mai puțin posibil, dar există și posibilitatea asta, aceea cu un impact meteoritic”, a declarat Vlad Rădulescu, responsabil Centru de alarmare Euxinus GeoEcoMar Constanța.
În contextul prevenirii acestor fenomene, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului monitorizează activitatea seismică prin Observatorul Seismologic Dobrogea din Eforie, un centru dedicat monitorizării tsunami-urilor. De asemenea, primul sistem de avertizare timpurie în caz de tsunami din Marea Neagră a fost implementat în 2013 prin proiectul MARINEGEOHAZARDS, în colaborare cu instituții din România și Bulgaria, printre care GeoEcoMar și Institutul Geologic al Academiei Bulgare de Ştiinţe.
„Aceasta constă în 6 balize cu transmisie în timp real al informatiilor privind parametrii fizico-chimici ai apei, practic monitorizarea mediului marin și partea de avertizare. Avem 3 balize instalate în lagul mării la 160 km de coastă și 3 balize în zona costieră Mangalia, Constanța și Sulina. Acest sistem are rolul de a detecta rapid și de a avertiza în cazul producerii unui tsunami, contribuind la siguranța comunităților de coastă”, a mai spus Vlad Rădulescu,.
Discussion about this post