Fostul cancelar german Angela Merkel a declarat pentru BBC că acordurile privind gazele pe care le-a încheiat cu Rusia erau menite să ajute firmele germane și să mențină pacea cu Moscova.
De asemenea, ea a insistat că războiul cu Ucraina ar fi început mai devreme, dacă nu ar fi blocat intrarea Kievului în NATO în 2008.
Angela Merkel a condus Germania timp de 16 ani. A fost în funcție în timpul crizei financiare, al crizei migranților din 2015 și, în mod semnificativ, al invaziei Rusiei din Ucraina în 2014.
A fost ea prea blândă cu Moscova? Prea lentă în a ajuta Kievul? Dacă nu ar fi blocat aderarea Ucrainei la NATO în 2008, ar fi existat acum un război acolo? Sunt întrebările jurnaliștilor de la BBC.
În interviul acordat publicației britanice, Merkel își apără cu fermitate perioada în care a fost în funcție.
Ea spune că este de părere că războiul din Ucraina ar fi început mai devreme și ar fi fost probabil mai rău, dacă Kievul ar fi început drumul către aderarea la NATO în 2008.
„Am fi asistat la un conflict militar chiar mai devreme. Mi-a fost foarte clar că președintele Putin nu ar fi stat cu mâinile în sân și nu ar fi privit Ucraina aderând la NATO. Și atunci, Ucraina ca țară nu ar fi fost cu siguranță la fel de pregătită ca în februarie 2022.”, susține Merkel.
Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, nu este de acord. El descrie decizia NATO a Angelei Merkel, susținută de președintele francez de atunci, Nicolas Sarkozy, drept o „eroare de calcul” clară, care a încurajat Rusia.
Într-un interviu rar de când s-a retras din politică în urmă cu trei ani, dna Merkel își exprimă îngrijorarea cu privire la amenințările reînnoite ale lui Vladimir Putin de a utiliza arme nucleare.
Cei doi lideri au ajuns să se cunoască bine pe parcursul a două decenii.
„Trebuie să facem tot posibilul pentru a preveni utilizarea armelor nucleare”, spune fostul cancelar german.
„Din fericire, și China a vorbit despre acest lucru cu ceva timp în urmă. Nu ar trebui să fim paralizați de frică, dar trebuie să recunoaștem, de asemenea, că Rusia este cea mai mare sau, alături de SUA, una dintre cele două mari puteri nucleare din lume. Potențialul este înfricoșător”, a mai spus aceasta.
Deși s-a bucurat de cote ridicate de popularitate în cea mai mare parte a mandatului său, Merkel se află acum în defensivă.
Tocmai și-a publicat memoriile, Freedom. Iar momentul este interesant.
Ea spune că a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a asigura mijloace pașnice de cooperare cu Rusia.
De fapt, Putin și-a lansat invazia la scară largă a Ucrainei la doar câteva luni după ce ea a părăsit funcția.
Acest lucru a determinat o reexaminare aprofundată în Europa a politicilor energetice, a diplomației cu Rusia și, de asemenea, a politicilor privind migrația, care deveniseră normă în timpul mandatului Angelei Merkel.
La cârma celei mai mari economii europene, ea a fost, după cum spune fostul premier italian Matteo Renzi, liderul de facto al Europei – „șeful Uniunii Europene”.
„Vă amintiți când [fostul secretar de stat al SUA] Henry Kissinger obișnuia să spună: „Care este numărul de telefon al Europei?””, spune el. „Răspunsul meu a fost: în mod clar, numărul de mobil al Angelei Merkel”.
El adaugă că atunci când se judecă moștenirea Merkel – cu privire la Rusia și nu numai – este important să ne amintim normele vremii.
„Nu o putem ataca pe Angela pentru relațiile cu Rusia”, spune el.
„În 2005, 2006 [acestea] erau un obiectiv al tuturor în Europa, nu doar un obiectiv al Angelei Merkel”.
Sub conducerea lui Merkel, Germania și marile sale industrii avide de energie au devenit dependente de Moscova. Germania a construit două conducte de gaze legate direct de Rusia.
Președintele Zelenski a descris acest gaz ieftin drept un instrument geopolitic al Kremlinului.
Merkel a declarat pentru BBC că a avut două motive cu privire la conducte: Interesele comerciale germane, dar și menținerea legăturilor pașnice cu Rusia.
Colegii din Europa de Est, membri UE și NATO, nu au fost deloc de acord cu ea.
Parlamentarul polonez, Radoslaw Fogiel, a declarat că banii germani pentru gaz au alimentat fondul de război al Rusiei – folosit pentru a finanța invazia Ucrainei.
Merkel insistă că a încercat să limiteze atacurile Rusiei asupra Ucrainei folosind diplomația și negocierile, care – recunoaște ea – au eșuat în cele din urmă.
Iar industria germană a fost afectată în mod disproporționat de sancțiunile privind energia rusească.
Forțată să caute alți furnizori, țara cumpără acum LNG scump. Întreprinderile spun că sunt paralizate de costuri.
O nouă eră în relațiile Europei cu Rusia a început „din păcate” după invazia la scară largă a Ucrainei, spune Merkel.
Discussion about this post