Românul continuă să se descurce „cum poate”, jonglând cu veniturile și cheltuielile într-un balet economic care pare din ce în ce mai riscant. Conform ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică, în trimestrul III 2024 venitul mediu lunar al unei gospodării a ajuns la 8.255 de lei, adică 3.299 lei pe persoană. Frumos pe hârtie, dar cum arată realitatea în casele noastre? Cât ne mai rămâne după ce plătim tot ce e de plătit? Spoiler alert: nu prea mult.
Statisticile ne spun că veniturile au crescut cu 13,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Sună bine, dar să nu uităm că în aceeași perioadă și prețurile s-au umflat ca aluatul lăsat prea mult la dospit. Inflația își face simțită prezența în fiecare bon de cumpărături, în fiecare factură la energie și, mai nou, chiar și în prețul unui covrig.
Din cei 8.255 de lei lunar pe gospodărie, aproape 85% se duc pe cheltuieli – adică 7.012 lei. De aici, 61,1% sunt destinați consumului, iar restul se duc pe taxe, contribuții și alte „bucurii” pe care statul ni le cere, fără întrebări. Practic, românul muncește mai bine de o treime din lună doar pentru a-și plăti „abonamentul” la stat.
Salariul: motorul principal… dar nu suficient
Salariile brute și alte drepturi salariale reprezintă încă motorul principal al veniturilor gospodăriilor, cu o pondere de 66,3%. Dar aici apare primul paradox: deși salariile sunt principala sursă de venit, procentul lor din totalul veniturilor scade, semn că românul trebuie să găsească alte surse pentru a închide bugetul lunar. Prestațiile sociale (pensii, alocații, ajutoare) vin pe locul doi, contribuind cu 21,2%.
Și veniturile în natură – produse din gospodăria proprie – încă joacă un rol important, mai ales la sat, unde ponderea acestora e de 10,6%. La oraș, însă, proporția scade dramatic. Un lucru e clar: în urban, românul depinde mai mult de salariu, iar când crește prețul la orice – de la cartofi la chirie – bugetul crapă din toate încheieturile.
Cum cheltuim banii: pâine, facturi și… poate un pachet de țigări
Cheltuielile de consum – adică banii dați pe mâncare, locuință, transport, sănătate sau îmbrăcăminte – arată exact unde suntem ca nivel de trai. În trimestrul III, produsele alimentare și băuturile nealcoolice au înghițit 33,1% din bugetul de consum. Cu alte cuvinte, românul trăiește ca să mănânce, dar nu mănâncă bine, ci doar „ce se poate”.
Locuința (chirii, întreținere, electricitate, gaze) a mai mușcat 14,1% din cheltuieli. Să nu uităm și de băuturile alcoolice și tutun, care rămân pe listă, cu o pondere de 7,2%. Să recunoaștem: unii dintre noi își îneacă grijile la propriu, cu un pahar sau două, când socotelile nu ies la final de lună.
Dar poate cel mai trist capitol este educația. Din tot bugetul lunar, gospodăriile alocă, în medie, doar 11 lei pentru educație. Da, ați citit bine: 11 lei. Într-o lume care merge înainte cu viteză, noi investim firimituri în viitorul copiilor noștri.
Viața la sat vs. viața la oraș
Diferențele dintre urban și rural sunt greu de ignorat. Venitul total mediu lunar pe gospodărie în mediul urban este de 9.188 lei, cu 1,3 ori mai mare decât în mediul rural. De asemenea, o persoană din oraș cheltuie 3.358 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât cineva de la sat.
În mediul rural, însă, ponderea veniturilor în natură este de 10,6%, semn că oamenii încă se bazează pe ceea ce produc în gospodărie. Poate că nu au venituri mari, dar cel puțin mai scapă de costurile din supermarket.
Un balet economic din ce în ce mai dificil
Românul este obligat să jongleze cu toate aceste realități, găsind mereu soluții să facă mai mult cu mai puțin. Iar când inflația mușcă fără milă, banii par să dispară înainte să apuci să-i numeri. Așa ajungem să ne întrebăm: mai trăim sau doar supraviețuim?
Ironia e că, în statistici, cifrele arată o îmbunătățire a nivelului de trai. Venituri mai mari, cheltuieli mai mari. Dar în casele noastre, tabloul e cu totul altul: un frigider care se golea mai greu acum un an, facturi care te fac să te întrebi dacă chiar mai ai nevoie de curent electric și o listă de dorințe care rămâne tot mai mult… doar o listă.
Poate că o creștere de 13% a veniturilor ar fi fost suficientă într-o lume normală. Dar în România, unde prețurile cresc mai repede decât veniturile, cifrele sunt doar o iluzie. La finalul lunii, după ce ai plătit tot, mai rămâne întrebarea: unde s-au dus banii? Răspunsul e simplu: în găurile inevitabile ale bugetului de familie. Și poate în pachetul de țigări sau sticla de vin care fac viața puțin mai suportabilă.
