Anul 2025. Chirurgia estetică nu mai este un subiect tabu, ba chiar a devenit o conversație comodă, de tipul: „Hei, cine ți-a făcut nasul? Arată super natural!” Cu toate acestea, provocările din spatele ușilor închise ale cabinetelor rămân cât se poate de reale, iar chirurgii esteticieni, uneori, și psihologii, sau chiar artiștii se străduiesc să jongleze între dorințe și posibilități.
„Pacientele, în ziua de astăzi, își pun 1000 de poze, arată cu filtrele acelea total diferit și vin cu poza cu filtru și zic: ‘vreau să arăt așa!’. Dar este imposibil, pentru că inteligența artificială modifică structurile faciale, structura osoasă a pomeților, a bărbiei, a mandibulei. AI-ul știe parametrii optimi de frumusețe și modifică fața ca s-o facă de o frumusețe optimă. Dar sunt foarte puține femei pe planeta asta care arată apropiat d ece poate să facă AI-ul. Nici dacă-ți faci trei operații și cinci injectări nu ai cum să arăți așa”, povestește, zâmbind, doctorul constănțean Radu Frunză, medic specialist Chirurgie plastică, Estetică și Chirurgia mâinii.
Filtrele de pe rețelele sociale au ajuns să facă oglinzile să pară dușmani personali – nu mai vedem realitatea, ci doar o versiune retușată a ei. Așa că multe cliente vin în cabinet dorind să arate ca în poza lor de pe Instagram, uitând că viața reală nu are buton de editare.
Pe lista de dorințe pentru 2025, rinoplastia, liftingul pleoapelor și conturarea mandibulei sunt vedete. Dar, în culmea popularității, rămân procedurile corporale precum mărirea feselor și augmentarea sânilor. Totuși, provocarea este că dorințele clientelor nu se aliniază mereu cu ce le-ar avantaja.
„Pacienții nu caută doar schimbări, ci idealuri de perfecțiune care nu există”, explică medicul. Și să nu credeți că aceste așteptări vin doar din dorința personală. Într-un studiu recent, 72% dintre femeile sub 35 de ani au recunoscut că imaginile editate de pe rețelele sociale le influențează percepția despre propriul corp.
Realitatea din spatele pozelor
Când te gândești la o operație estetică, te uiți la rezultat, nu la proces.
„Mulți își imaginează că totul e simplu, că intri în cabinet, ieși o versiune mai bună a ta și gata. Dar realitatea e că aceste schimbări necesită muncă, timp și, cel mai important, înțelegerea limitelor”, adaugă Dr. Frunză.
Un exemplu recent? În cadrul unui interviu cu Garth Fisher, un medic celebru din Beverly Hills (SUA)publicat pe Youtube, specialistul a povestit cum o femeie voia să își mărească buzele „doar un pic”, dar să fie „ca ale Angelinei Jolie”. După ce i s-a explicat că anatomia ei pur și simplu nu permite asta fără să arate nefiresc, a răspuns: „Nu contează, facem și vedem ce iese!”. Și din acel punct, medicul a avut de dus o muncă de lămurire cu pacienta, doar pentru a o „trezi la realitate” pe femeia care insista să arate ca celebra actriță de la Hollywood. Iar astfel de situații apar în cabinetele din întreaga lume.
Chirurgul, mai mult decât un sculptor.
Chirurgul, mai mult decât un sculptor
În 2025, chirurgii esteticieni nu sunt doar medici, ci și consilieri în frumusețe. Este responsabilitatea lor să echilibreze dorințele pacienților cu ceea ce este etic și realizabil.
„Eu nu vreau ca o pacientă să fie nemulțumită după. Văd ce își dorește, îi explic ce i s-ar potrivi, de ce are nevoie și, dacă rezonăm, mergem împreună spre intervenția chirurgicală. Dar, dacă nu rezonăm, ne despărțim și își poate găsi un alt medic”, susține Dr. Radu Frunză.
Într-o lume în care pozele „filtrate” par să stabilească noi standarde, chirurgia estetică devine un teren pe care se joacă lupte complexe între imaginea de sine, presiunea socială și limitele anatomice. Din fericire, profesioniștii sunt acolo pentru noi, nu doar să opereze, ci și să ghideze oamenii către alegeri sănătoase și responsabile.
