Dragobetele, sărbătorit pe 24 februarie, este considerat echivalentul românesc al Valentine’s Day, dar cu origini mult mai vechi, din cultura și mitologia populară românească. Această zi marchează începutul primăverii, când natura renaște, iar iubirea și energia vieții se trezesc din nou.
Povestea Dragobetelui
Legenda spune că Dragobetele era fiul babei Dochia, o figură mitologică asociată cu venirea primăverii. El este descris ca un tânăr frumos și plin de viață, un simbol al iubirii și al renașterii naturii. În cultura populară, Dragobetele mai este cunoscut ca „Cap de Primăvară” sau „Logodnicul Păsărilor”, deoarece în această zi păsările își aleg perechea și își construiesc cuiburile, simbolizând iubirea și fertilitatea.
Tradiții și obiceiuri de Dragobete
- Întâlnirea tinerilor: În trecut, fetele și băieții din sate se întâlneau dimineața pentru a culege flori de primăvară și a petrece împreună. Uneori, băieții alergau după fete pentru a le fura un sărut, considerat un semn că cei doi vor forma un cuplu.
- Logodna simbolică: Se credea că cei care se sărută în această zi vor rămâne împreună tot anul și vor avea noroc în dragoste.
- Curățenia în casă: Gospodinele făceau curățenie generală, simbolizând alungarea energiilor negative ale iernii și pregătirea casei pentru primăvară.
- Protecție împotriva bolilor: În unele regiuni, oamenii strângeau zăpada rămasă pentru a se spăla cu ea pe față, crezând că astfel vor rămâne frumoși și sănătoși tot anul.
- Nunta păsărilor: Simbol al naturii renăscute, păsările își formau perechile în această zi, inspirând oamenii să facă același lucru.
- Împăcarea: Cei care erau certați erau îndemnați să se împace de Dragobete, pentru a nu rămâne învrăjbiți
