Eșuarea semnării acordului economic din SUA și Ucraina, dar mai ales fiasco-ul din Biroul Oval de la Casa Albă, dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, a ridicat foarte multe semne de întrebare în ceea ce privește motivele care au dus la această ruptură, dar mai ales ce urmează să se întâmple cu toate părțile implicate.
Primul impuls al opiniei publice a fost de a-l victimiza pe președintele ucrainean, care s-a văzut în postura de a face față atacurilor și reproșurilor lansate de președintele SUA, Donald Trump, și de prim-vicepreședintele JD Vance. Mai mult decât atât, la scurt timp după încheierea întâlnirii, liderii europeni s-au grăbit să îl felicite pe liderul de Kiev pentru curajul de a-l înfrunta pe „cel mai puternic om“ al planetei.
Departe însă de această imagine de învingător, eșecul discuțiilor va fi resimțit cel mai puternic de cei rămași „acasă“, în Ucraina, unde fiecare zi care trece consemnează noi atacuri din partea Rusiei, care lasă în urmă numeroase pagube și, mai ales, victime.
Iar acest lucru este subliniat și de expertul în strategie militară de origine română, Edward Luttwak, care face referire nu doar la cele zece minute de ceartă surprinse de camerele de filmat, ci la întreg rolul de mediator pe care încearcă să îl joace SUA în privința conflictului din Ucraina. Spre deosebire de Zelensky și de fostul președinte al SUA, Joe Biden, Donald Trump este dispus să facă o concesie extrem de importantă și curajoasă și să îi acorde lui Putin respectul cuvenit într-o astfel de situație.
„Mulți europeni au fost puțin surprinși de atacurile lui Donald Trump asupra lui Zelensky și, în acest început de negocieri, pare că toate concesiile sunt în favoarea Rusiei. Cum ar trebui să interpretăm acest lucru? Au decis Statele Unite să abandoneze Ucraina? Nu. Trump face o tranzacție. El vrea să vândă o soluție lui Putin. Cel mai ieftin lucru pe care îl poate include în acest pachet este respectul pentru Rusia, istoria rusă și Putin. Trump este, înainte de toate, un vânzător. El vrea să vândă o soluție de pace și în acest pachet include respectul pentru Putin. Deoarece Biden l-a insultat pe Putin, acesta din urmă ar fi trebuit să ceară multe pentru a accepta un acord. Altfel, rușii ar spune: „Vezi? Mai întâi Rusia te insultă, apoi tu te pleci și accepți. Acesta este primul lucru pe care îl face Trump: oferă ceva care nu îl costă nimic, dar pe care Putin îl poate folosi pentru a-și justifica acordul”, a punctat Edward Luttwak.
Un aspect important care până acum a fost scos din lumina reflectoarelor, dar care cântărește greu în negocierile pentru pace, se referă la resursa umană implicată în acest conflict. Și dacă pe durata celor trei ani s-a tot vorbit despre pierderile suferite de Rusia, prea puțin s-a discutat de ce face Ucraina în privința aceasta. Până la obținerea unui răspuns concret, atenția trebuie îndreptată spre aliații europeni care au afirmat în dese rânduri că nu vor trimite trupe în Ucraina, în primul rând pentru a nu încălca pactele internaționale. O altă perspectivă, reclamată chiar și de către Donald Trump în cadrul discuțiilor, este cea în care guvernul de la Kiev a făcut prea puțin în acest sens, bazându-se pe personalul contractual venit să lupte împotriva Rusiei.
Ucraina are nevoie de soldați
„Al doilea lucru este efectul de șoc al intervenției sale, care, conform surselor apropiate, este determinat de refuzul europenilor de a trimite soldați în Ucraina. Europenii au armate care iau micul dejun dimineața, prânzul la amiază și cina seara, dar nu se știe dacă ar putea vreodată să lupte, dacă sunt adevărați soldați.
De la începutul acestui război, angajamentul Ucrainei în ceea ce privește efectivul uman a fost foarte redus. Singurul motiv pentru care Ucraina a rezistat este că Putin nu a declarat oficial războiul, nu și-a mobilizat armata și a angajat în schimb mercenari și trupe contractuale.
Aceasta este o ciudățenie: armata ucraineană a fost insuficientă de la început, continuă să ceară echipamente, dar, de fapt, ceea ce îi lipsește este forța umană. Trump vede că Ucraina nu a luptat așa cum trebuie să facă un stat care își apără independența.
În același timp, țările NATO care au armate formale – oameni îmbrăcați în uniforme, care par soldați și uneori poartă arme – nu sunt dispuse să lupte pentru a apăra libertatea unei țări europene atacate. Italia, de exemeplu, a declarat explicit că nu o va face niciodată“, a adăugat Edward Luttwak.
La polul opus, el a dat exemplu Israelul, care, în fața unui conflict mult diferit care amploare și context, a mobilizat un număr impresionant de trupe, tocmai pentru a fi pregătit să facă față oricărei provocări.
„De ce vorbim despre soldați și nu despre tancuri sau avioane? Pentru că ceea ce lipsește Ucrainei sunt tocmai soldații. Când a început războiul din Israel, 360.000 de rezerviști au fost mobilizați și au venit imediat. În plus, peste 150.000 de voluntari au plecat din casele lor, chiar din locuri precum Silicon Valley, pentru a se prezenta voluntari la guvernul britanic.
În schimb, în cazul Ucrainei, vârsta minimă pentru recrutare a fost stabilită la 27 de ani – o premieră istorică, deoarece exista sentimentul că tinerii nu voiau să lupte. Doar după multe presiuni, au redus vârsta la 23 de ani, dar nici asta nu este suficient. Vârsta corectă este 18 ani: iei un tânăr de 18 ani, îl pregătești un an și apoi îl trimiți pe front.
Ucrainenii nu au făcut acest lucru. Anumite guverne europene au încercat să ajute Ucraina. De exemplu, germanii au realizat un recensământ al tuturor bărbaților ucraineni de vârstă militară din Germania – peste 200.000 de persoane –, dar guvernul ucrainean nu a luat nicio măsură pentru a le retrage cetățenia dacă nu se întorc să lupte“, a adăugat Edward Luttwak
Cine este Edward Luttwak
Edward Luttwak este un strateg și consultant în geopolitică, cunoscut pentru analizele sale privind strategiile militare, relațiile internaționale și politica globală. Are origini evreiești și s-a născut în 1942 în România, dar a trăit în Italia și ulterior în SUA, unde și-a construit cariera.
El a scris numeroase lucrări despre război, geopolitică și strategie, fiind considerat unul dintre cei mai influenți gânditori în domeniu, a lucrat ca analist pentru Pentagon, NATO și diverse guverne, oferind consultanță pe teme de apărare și securitate și este cunoscut pentru punctele sale de vedere tranșante despre SUA, China, Rusia și NATO. Critică frecvent slăbiciunea Europei în probleme de apărare și promovează ideea că statele trebuie să-și asume singure responsabilitatea pentru securitatea lor.
Două dintre cărțile sale de referință sunt „Strategy: The Logic of War and Peace“ și „Coup d’État: A Practical Handbook“, în care analizează strategiile conflictelor și schimbările de regim.
În ultimii ani, Luttwak a fost un comentator activ pe subiecte precum războiul din Ucraina, ascensiunea Chinei și politica externă americană, având o viziune pragmatică și uneori cinică asupra relațiilor internaționale.
