Aproximativ 19.800 de persoane au fost ucise în accidente rutiere în Uniunea Europeană anul trecut, o uşoară scădere de 3%, sau 600 de vieţi mai puţine pierdute, în comparaţie cu 2023.
Cele mai sigure ţări au fost Suedia, Malta şi Danemarca – cu rate scăzute de mortalitate de 20, 21 şi, respectiv, 24 de decese la un milion de locuitori, în timp ce România (77 decese la un milion de locuitori) şi Bulgaria (74 decese la un milion de locuitori) au încă cele mai ridicate rate ale mortalităţii, aproape dublu faţă de media din UE (44 decese la un milion de locuitori ), arată datele publicate ieri de Comisia Europeană.
România face totuși progrese
Chiar dacă au încă cele mai ridicate rate ale mortalităţii, România şi Bulgaria au înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte reducerea deceselor rutiere, cu scăderi de peste 20% faţă de 2019.
Concret, în cazul României, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere în 2024 a scăzut cu 4% faţă de 2023 şi cu 21% faţă de 2019. În ultimii cinci ani, scăderi mari mari decât în România s-au înregistrat doar în Lituania şi Polonia (ambele cu o scădere de 35%), Slovenia şi Estonia (scădere de 33%), Belgia (declin de 32%), Danemarca (27%), Malta (25%), Bulgaria (24%) şi Irlanda (23%).
“Deşi reducerea cu 3% a numărului de accidente rutiere mortale este un pas în direcţia cea bună, aceasta nu este suficientă. Prea multe vieţi sunt încă pierdute pe drumurile noastre în fiecare an. Trebuie să accelerăm eforturile de îmbunătăţire a siguranţei rutiere, în special pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor şi în zonele cu risc ridicat, cum ar fi drumurile rurale”, a declarat comisarul pentru transport sustenabil şi turism, Apostolos Tzitzikostas.
Chiar dacă numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut mai mult în 2024 decât în 2023, ritmul general de îmbunătăţire rămâne prea lent, iar majoritatea statelor membre nu sunt pe cale să îndeplinească obiectivul UE de a reduce la jumătate numărul deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2030.
Principalele categorii de risc
Potrivit Executivului comunitar, drumurile rurale continuă să reprezinte cel mai mare risc, 52% dintre decese având loc pe aceste drumuri. Majoritatea deceselor rutiere (77%) implică bărbaţi, în timp ce adulţii în vârstă (peste 65 de ani) şi tinerii (18-24 de ani) sunt utilizatori deosebit de vulnerabili ai drumurilor. În ceea ce priveşte tipul de participanţi la trafic, ocupanţii autovehiculelor reprezintă cea mai mare parte a deceselor, urmaţi de motociclişti (20%), pietoni (18%) şi biciclişti (10%).
Utilizatorii vulnerabili ai drumurilor, inclusiv pietonii, bicicliştii şi motocicliştii, reprezintă aproape 70 % din decesele din mediul urban, subliniind necesitatea urgentă de a îmbunătăţi măsurile de siguranţă pentru a-i proteja.
Sursa: Agerpres
