La Murfatlar, timpul nu se măsoară doar în ani, ci și în viță, în rod și în vin. De mai bine de un veac, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Murfatlar poartă, deopotrivă, responsabilitatea și privilegiul tradiției. Într-un ținut unde via nu e doar o îndeletnicire, ci o chemare, instituția a devenit martor tăcut al unui secol de transformări, încercări și renașteri.
Povestea locului începe însă cu un test greu pentru Europa și pentru România, pe care puțini îl cunosc.
„La începutul secolului XIX s-a întâmplat o poveste urâtă cu viile din Europa și implicit cu cele din România. O insectă, pe nume filoxera, a ajuns în viile noastre și a decimat pur și simplu toate plantațiile viticole. Treptat, s-a început înlocuirea acestor vii”, a povestit, pentru Observator Constanța, Aurora Ranca, diretoarea Stațiunii Crama Murfatlar.
Locul care a cucerit un rege
De la primele plantații experimentale din 1907, când câteva soiuri franțuzești încercau să își găsească rădăcini pe pământ dobrogean, până la consacrarea vocației naturale a podgoriei pentru vinurile licoroase, Murfatlar a rămas o școală a răbdării și a experimentului.
„În 1939 a venit Regele Carol la Ziua Marinei și a fost servit cu vinuri de la Murfatlar. Când a gustat, a spus: ‘Nu se poate! Această plantație trebuie să devină vie regală. Și, câțiva ani, această plantație a fost trecută în proprietatea Casei Regale. În 1945 am devenit stațiune experimentală”, spune Aurora Ranca.
O stațiune experimentală așadar – un loc diferit de Crama Murfatlar, o confuzie pe care mulți o fac.
„Când spunem Crama Murfatlar, probabil că mulți se gândesc la vecinii noștri. Noi spunem Crama Stațiunea Murfatlar, ca să facem diferența. (…) Inițial am fost noi„, explică directoarea cramei.
Suprafetețele ajunseseră, în timpul comunismului, la peste 1.000 de hectare. După revoluție însă, multe dintre plantații au fost retrocedate și acum sunt aproximativ 160 de hectare de vie, care nu sunt doar cu struguri pentru vin, ci includ și o colecție apelografică – de soiuri din toată lumea.
Anii de progres, marcați de extinderea suprafețelor și de recunoașterea internațională a vinurilor create aici, nu sunt doar simple repere cronologice. Înseamnă formarea unei elite profesionale, capabile să îmbine știința cu arta.
„În cei 40 de ani de activitate aici, am format tineri. Foarte greu se formează tineri cercetători. Eu zic că durează între 8 și 10 ani. (…) Avem cercetători specializați în protecția plantelor… Avem un laborator experimental pentru tehnologii de producere a vinurilor și de chimie a vinurilor. (…) Tehnologul în vinificație este un mic vrăjitor. El poate să producă diferite tipuri de vinuri din aceiași struguri. Multă lume crede, în mod eronat, că vinul rose este un amestec între alb și roșu. Nu. Este făcut din vinul roșu, dar după tehnologia vinurilor albe”, spune Aurora Ranca.
Au fost și ani grei. După 1990, cercetarea intrase însă întru-un con de umbră.
„După anii ’90 am căzut într-o uitare a statului român și ne-am zbătut să rezistăm. Am avut chiar surpriza ca unii oficiali să vină și să spună: ‘A! Nu știam că voi mai existați‘’”, își amintește cea care conduce locul de câteva decenii.
Peste un secol de istorie și rezultate remarcabile
Dar existau. Și făceau performanță în domeniu.
„Avem personal bine pregătit în partea de cercetare. De asemenea, avem colaborări internaționale. Suntem parteneri în proiecte internaționale foarte frumoase. Avem rezultate remarcabile„, spune, cu mândrie, directoarea.
Vița de vie iubește lumina și căldura, iar Murfatlarul i le oferă din plin. Aici, chiar și schimbările climatice au transformat provocările în oportunități.
„Vița de vie este o plantă iubitoare de soare. Chiar se spune că vița nu suportă nici umbra ei. Dacă acum 20 de ani Murfatlarul era renumit pentru vinurile albe, astăzi, datorită schimbărilor climatice, obținem vinuri roșii de foarte mare calitate”, punctează Aurora Ranca.
Columna și Mamaia – vinuri unice în lume
Din această alchimie a solului și a științei s-au născut vinuri unice în lume – soiurile Columna și Mamaia.
„Ce avem noi și ne mândrim cu asta sunt niște soiuri create aici, unicat. Columna pentru vinuri albe, Mamaia pentru vinuri roșii. Columna are aciditate ridicată, necesară aici, și se pretează la cultivarea ecologică. Mamaia are aromă de petale de trandafir și din ea se poate obține atât un vin roșu, cât și un rose excelent”, precizează Aurora Ranca.
Iar vinoteca Murfatlar e o bibliotecă bogată ce păstrează, în sticle vechi de peste jumătate de secol, amintirea anilor și povestea cercetării. Cele mai vechi vinuri sunt din anii ’60.
Murfatlarul este unic prin amestecul său de tradiție și inovare. Un loc unde se obțin vinuri unice, recunoscute internațional.
„Murfatlarul este unic pentru că aici se obțin vinuri precum Columna și Mamaia. Este unic pentru Chardonnay, pentru Pinot Noir, pentru cupaje. Avem clima, avem solul. Și, mai ales, avem oamenii. (…) Știți, un vin este ca o ființă vie: crește în calitate, ajunge la un maxim și apoi intră în declin”, subliniază directoarea.
Astăzi, sub umbrela Academiei de Științe Agricole și Silvice, Crama Stațiunea Murfatlar continuă să scrie istorie.
Într-o lume unde vinul e analizat frecvent prin prisma marketingului și a trendurilor, Murfatlar păstrează încă noblețea cercetării, răbdarea selecției și frumusețea unei continuități care rezistă dincolo de conjuncturi. Stațiunea nu este doar o instituție agronomică – este un reper cultural, o dovadă că pasiunea pentru viță și vin poate traversa un secol de istorie fără să-și piardă autenticitatea.
