Pariu câștigat în cazul „somonului” de Marea Neagră

Un pariu științific îndrăzneț s-a transformat într-un succes notabil pe litoralul românesc: păstrăvul-curcubeu, crescut în apă marină, s-a adaptat perfect la condițiile din Marea Neagră și, după un an, a atins dimensiuni spectaculoase, comparabile cu cele ale somonului.

Cercetarea realizată de echipa de acvacultură a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină (INCDM) a început în noiembrie 2024, când puiet de Oncorhynchus mykiss, cu o biomasă medie de 35 de grame, provenit de la Păstrăvăria Valea Stânii Zăganu, a fost transferat direct în sistemul recirculant marin (RAS) al institutului.

Supraviețuire 100% în apă sărată

Rezultatele au depășit așteptările. În ciuda schimbării bruște de mediu – de la apă dulce la o salinitate de 15‰ și de la o temperatură de 10°C la 15°C – păstrăvii au înotat și s-au hrănit normal, fără semne de stres. Mortalitatea a fost zero, atât la transfer, cât și pe întreaga perioadă monitorizată.

Sistemul RAS modern ne-a permis să controlăm optim parametrii de mediu. Salinitatea s-a dovedit ideală, iar comportamentul peștilor a fost influențat doar la temperaturi de peste 22°C, cu refuzul complet al hranei la 24,5°C”, au explicat specialiștii.

Păstrăvul care a devenit „somon”

După un an în apă marină, păstrăvii și-au multiplicat de peste 40 de ori biomasa inițială, atingând o medie de peste 1,6 kg. În plus, furajele îmbogățite cu betacaroteni naturali și salinitatea au determinat fenomenul de „somonare”: carnea a căpătat culoarea somonului.

Sursa foto: Facebook – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”

Nu au fost identificate probleme majore, doar apariția ocazională a bolii „water belly”, tipică salmonidelor crescute în apă sărată. Situația a fost însă controlată rapid prin oprirea hrănirii pentru o zi, peștii recuperându-se complet.

Continuăm colaborarea cu mediul privat și vom derula noi experimente, pentru a sprijini dezvoltarea sustenabilă a acvaculturii românești”, a transmis echipa de cercetători de la INCDM.

Succesul experimentului este important în dezvoltarea acvaculturii marine pe litoralul românesc, o oportunitate economică pentru operatorii care vor să amplaseze viviere flotante în Marea Neagră.

Inscrie-te la newsletter-ul nostru saptamanal