O decizie a Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), publicată în octombrie 2025, deschide calea pentru ca persoanele care susţin că au suferit efecte adverse după vaccinarea anti-COVID să îşi poată exercita dreptul la acţiune în instanţă. În mod concret, instanţa a stabilit că o astfel de solicitare poate fi formulată atât pe baza regimului special al responsabilităţii pentru produse cu defect (Legea nr. 240/2004), cât şi pe baza răspunderii civile de drept comun (articolele 1349 şi 1357 din Codul civil).
Potrivit soluției, simplul fapt că un produs medical – vaccinul – a fost utilizat nu exclude posibilitatea ca autorităţile sau alte persoane să fie trase la răspundere pentru fapte sau omisiuni care nu privesc producătorul. ÎCCJ a arătat că:
- Regimul special (Legea 240/2004) nu exclude automat răspunderea delictuală a altor pârâţi.
- Calitatea procesuală pasivă (cine răspunde în proces) legată de stat, Ministerul Sănătăţii sau alte entităţi nu poate fi respinsă doar pe motivul că este aplicabilă o lege specială.
- Strategia naţională de vaccinare şi deciziile guvernamentale privind programul de vaccinare nu pot fi invocate automat ca motiv pentru închiderea uşii instanţelor în privinţa investigării eventualelor acţiuni culpabile.
Cazul care a declanșat hotărârea
Acţiunea a fost introdusă în mai 2023 la Tribunalul Sălaj de o persoană care reclamă că, după vaccinarea anti-COVID (cu un lot specific), a apărut o tromboză. Pârâţi: Statul Român, Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii şi producătorul vaccinului. Prima instanţă respinsese acţiunea pe motiv că pârâţii nu aveau calitatea procesuală pasivă. Însă Curtea de Apel Cluj a schimbat soluţia, iar ÎCCJ a confirmat ulterior că verificarea trebuie să meargă până pe fond, cu proba vinovăţiei, legăturii de cauzalitate şi întinderii prejudiciului.
Această decizie are două efecte importante:
- Deschide calea pentru accesul la justiţie al persoanelor care susţin că au suferit vătămări în contextul vaccinării anti-COVID, fără ca motivul să fie automat „produsul adică vaccinul în sine”.
- Impune instanţelor să examineze mai întâi temeinic suspiciunile privind fapte sau omisiuni ale autorităţilor sau altor persoane care nu sunt producătorul, şi apoi să decidă dacă acestea constituie răspundere civilă de drept comun.
Ce se întâmplă mai departe
Dosarul va fi retrimis pentru rejudecare la Tribunalul Sălaj, unde se vor analiza probele privind fapta ilicită, culpa, legătura de cauzalitate şi prejudiciul. ÎCCJ nu şi-a exprimat o opinie asupra vinovăţiei sau cuantumului despăgubirilor: decizia sa este de natură procedurală, nu de fond.
