România avea, la 1 ianuarie 2025, 19,043 milioane de locuitori, cu aproximativ 24.400 de persoane mai puţin decât la începutul anului anterior, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.
Scăderea populaţiei continuă, iar principala cauză rămâne aceeaşi: se nasc mult mai puţini oameni decât mor. În 2024, sporul natural a fost puternic negativ – diferenţa dintre naşteri şi decese a însemnat o pierdere de aproape 101.000 de persoane.
Deşi migraţia internaţională a avut un sold pozitiv – cu 71.300 de persoane mai multe au venit în România decât au plecat – acest plus nu a fost suficient pentru a acoperi pierderea naturală de populaţie.
Datele INS arată clar că procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat. La 1 ianuarie 2025:
- 20,3% din populaţie are 65 de ani şi peste, în creştere faţă de 20% în anul anterior;
- doar 15,4% sunt copii cu vârste între 0 şi 14 ani, procent în scădere faţă de anul precedent.
Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de copii şi tineri revin 131 de persoane vârstnice, un indicator care arată cât de dezechilibrată a devenit structura populaţiei.
Populaţia urbană a ajuns la 9,77 milioane de persoane, în scădere cu 1,3% faţă de anul trecut. De asemenea, femeile continuă să fie majoritare, însă şi în cazul lor se observă o uşoară scădere numerică.
În 2024, România a rămas o ţară de imigraţie: au venit mai mulţi oameni decât au plecat. Totuşi, numărul celor care se stabilesc în ţară nu mai creşte ca în anii anteriori, iar efectul pozitiv al migraţiei nu mai poate compensa pierderea cauzată de scăderea natalităţii şi de numărul mare de decese.
Bărbaţii au fost majoritari atât în rândul celor care au plecat din ţară, cât şi în rândul celor care au venit.
