Curtea Constituțională a României va analiza pe 11 februarie sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) privind noul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților. Decizia de amânare a fost luată vineri, în condițiile în care toți cei nouă judecători ai Curții au fost prezenți la ședință.
„Având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum şi a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) şi a unor prevederi legale incidente (art. 211 alin. (6) din Legea nr. 303/2022), în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie”, se arată într-un comunicat al CCR.
Sesizarea vizează proiectul adoptat recent de Guvern, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Ședința de vineri a avut loc după două reuniuni anterioare care au fost boicotate de patru judecători ai Curții Constituționale, propuși de PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Aceștia au reclamat faptul că au fost convocați în zile nelucrătoare și că ședințele au fost programate într-un interval prea scurt.
Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a anunțat joi că a realizat o expertiză financiară, cu sprijinul unui expert contabil, din care ar rezulta că, în urma aplicării proiectului guvernamental, pensia de serviciu a magistraților ar ajunge să fie mai mică decât pensia calculată pe baza contributivității. Documentul a fost transmis judecătorilor Curtea Constituțională a României.
Proiectul de lege a primit aviz negativ din partea Consiliul Superior al Magistraturii. În timp ce judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia să fie apropiată de nivelul ultimului salariu încasat, premierul Ilie Bolojan a susținut ferm plafonarea acesteia la 70% din venitul net.
Nu este prima dată când reforma pensiilor magistraților ajunge pe masa Curții Constituționale. Un proiect anterior a fost declarat neconstituțional pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse tot de ICCJ. Atunci, CCR a motivat decizia prin faptul că Guvernul nu solicitase, în termenul prevăzut de lege, avizul CSM, chiar dacă acesta are caracter consultativ.
La începutul lunii decembrie, judecătorii Instanței supreme au decis, în unanimitate, să sesizeze din nou Curtea Constituțională în legătură cu noul proiect. Toți cei 102 judecători prezenți la ședința Secțiilor Unite au votat în favoarea sesizării.
Într-un comunicat oficial, ICCJ susține că proiectul de lege discriminează magistrații în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă independența justiției și standardele internaționale stabilite prin jurisprudența CJUE și CEDO, nu respectă decizii anterioare ale Curții Constituționale și conține termeni ambigui și lacune normative care afectează claritatea și previzibilitatea legii.
Instanța supremă arată că legea „anulează de facto pensiile de serviciu” pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la momentul intrării în vigoare și că, pentru generațiile viitoare, pensia ar putea deveni chiar inferioară celei din sistemul public. De asemenea, ICCJ consideră că proiectul creează un regim juridic dezavantajos și discriminatoriu față de alte categorii profesionale aflate în situații similare.
Judecătorii mai atrag atenția că expunerea de motive a proiectului nu conține o fundamentare clară, bazată pe date concrete, privind impactul financiar al noii reglementări. Potrivit ICCJ, din peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, aproximativ 90% provin din sistemul de apărare și ordine publică, în timp ce magistrații și celelalte categorii reprezintă puțin peste 10.000 de persoane. Bugetul necesar pentru plata pensiilor de serviciu, altele decât cele militare, a fost de 2,2 miliarde de lei, în timp ce pensiile militare au depășit, în 2024, 14 miliarde de lei.
În acest context, ICCJ consideră că expunerea de motive a legii este „mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat” decât unei fundamentări riguroase a necesității modificării cadrului legal exclusiv în cazul magistraților.
Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra sesizării pe 11 februarie.
